Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Common people and whistleblowers

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Gianina Cărbunariu este o prezenţă singulară în peisajul teatral românesc, având curajul, prin mijloacele teatrului documentar, să atingă puncte sensibile ale societăţii: trauma comunismului (trecutul recent), problema globalizării, retradusă sub forma subtemei globalizării pieţei alimentare, intervenţia ”marilor puteri” în micile economii, cum ar fi economia autohtonă, ce se ascunde în spatele investiţiilor de capital ori a preluării micilor afaceri sub umbrela unei mari companii etc. 

Adesea, se apleacă asupra unor cazuri individuale, cum ar fi cel al disidentului politic Dorin Tudoran ori al elevului Mugur Călinescu, victime ale fostei Securităţi.

Spectacolul Oameni obişnuiţi a fost realizat în cadrul proiectului Be SpectACTive!, urmărind ca, prin transformarea spectatorilor în actanţi, prin implicarea activă a publicului şi folosirea tehnicilor de interactivitate (adresarea actorilor înspre public, transformându-l în prejudiciat, dar, mai ales, în „călău”), să sporească empatia cu situaţiile prezentate în scenă. Semnalam în cronica mea la Solitarity, faptul că regizoarea ”îşi canalizează atenţia asupra prezentului şi a modului în care o masă de oameni s-ar putea transforma (sau nu) din simpli spectatori în actanţi”.

Astfel, în Solitarity, jonglând, prin intermediul terminologiei („solidar” - „solitar”), cu realităţi umane (solitaritate[a] - termen inexistent în limba română, dar adus în joc pentru a reprezenta o stare de fapt - dintr-o comunitate lipsită de solidaritate), sunt prezente chestiuni pe care le regăsesc şi în Common People. Chestiunea liniei de demarcaţie, care desparte ori apropie actorul-personaj de spectatorul-actant, neutralitatea privitorului versus participarea sa prin regăsire sau empatie, posibilele acte de dincolo de spectacol, influenţate de ceea ce a văzut, gândit, simţit în timpul reprezentaţiei. De asemenea, teatralitatea jocului actoricesc, actorii de la Sibiu sunt foarte dramatici şi nu simpli performeri. Performerii, de această dată, sunt protagoniştii interviurilor (o bază video de interviuri, extrem de bine selectată şi integrată în spectacol), avertizori de integritate din România, dar şi din Marea Britanie sau Italia.

Cu acest prilej, Gianina Cărbunariu construieşte o întreagă tematică plecând de la un termen: în română, ”avertizor de integritate”, în engleză, whistleblower, iar în italiană - absent. Un whistleblower va semnala o neregulă în instituţia ori compania unde lucrează, fiind ulterior supus abuzului fizic şi psihic din partea angajatorului, suferind consecinţe diferite (concediere, transfer, marginalizare etc.), de cele mai multe ori îmbolnăvindu-se în urma presiunilor exercitate asupra sa, pentru că şi-a asumat libertatea de opinie de a critica, de a semnala, de a atrage atenţia asupra unei breşe în sistem. Meritul regizoarei este acela de a fi reuşit să documenteze tema atât la nivel naţional, cât şi european, aducând în scenă un subiect extrem de incomod la ora actuală. Oamenii intră în sistem (indiferent de domeniu, de faptul că ne referim la o instituţie de stat sau la o companie privată) şi devin mai curând turnătorii angajatorului, de aceea situaţia în care e pus un avertizor de integritate, care îşi asumă consecinţele semnalării unei nereguli, e gravă, sistemul ripostând şi răpindu-i individului respectiv sănătatea, liniştea, familia, prietenii, posibilitatea de a mai activa în respectivul domeniu, într-un cuvânt - viaţa. În mod eronat, avertizorul de integritate este uneori considerat turnător. Aparent, Legea nr. 571/2004 asigură protecţia angajaţilor care semnalează încălcări normative.

Formula sub care regizoarea înscrie tema (re)prezentată este docufiction: documentare serioasă şi nararea unor situaţii de abuz la locul de muncă, plecând de la cazuri reale, îmbinând ficţiunea (configurării lor) şi realitatea consecinţelor suportate de respectivii avertizori de integritate. De aici, reluarea circulară a situaţiilor din domeniile medical, administrativ, al transporturilor etc., pe modelul problemă-consecinţă, cu un accent deosebit pe interviurile cu subiecţi din România, Marea Britanie şi Italia, filmate şi proiectate. Sunt folosite suportul video, proiecţia bilaterală în timp real (camerele sunt prezente în scena, poziţionate simetric, la vedere), lumini şi umbre, caractere evidenţiate prin spotlight, microfoane, uşoare modificări prin adaos a vestimentaţiei neutre, microfoane, separarea caracterului unic/ rebel faţă de sistemul cu probleme şi de grupul conformiştilor etc. Decorul unitar, modular, multifuncţional (sertare şi uşi încastrate, scaune rabatabile, panouri glisante semnificând distanţa dintre oameni), pus în valoare în mod diferit prin videomapping şi culoare, este amplasat mult în faţă (ca personaj colectiv, dar neutru semnificând istoria, pe fundalul căreia oamenii se luptă cu sistemul şi, deşi întâmpină ostilitate din partea şefilor ori a colegilor, nu se dau bătuţi), constituind suportul proiecţiei şi simulând spaţiile în care au loc acţiunile scenice; prin proiectarea unor simboluri, sunt delimitate situaţiile avute în vedere şi se poate urmări cum, de la un moment dat, acestea sunt reluate, nu ca întrebări, ci ca răspunsuri. Actorii sibieni susţin cu brio atât situaţiile dramatice, cât şi interacţiunea cu publicul.

(Oameni obişnuiţi/ Common People, un spectacol de: Gianina Cărbunariu, scenografia şi video: Mihai Păcurar, muzica: Bobo Burlăcianu, documentare video: Veioza Arte - Tania Cucoreanu & Andrei Ioniţă, distribuţia: Florin Coşuleţ, Mariana Mihu, Ioan Paraschiv, Ofelia Popii, Dana Taloş, Marius Turdeanu, Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu, prezentat în FNT, Bucureşti, 24 octombrie 2016)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri