Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

CONCLUZII după vizita premierului: Moldova e prea săracă, autostrada e prea scumpă

GALERIE
Ciolos la Iasi, foto Dan Luca (7)
  • Ciolos la Iasi, foto Dan Luca (7)
- +

Principalul merit al vizitei premierului la Iaşi pare să fie doar acela că a avut loc. Mult-aşteptata întâlnire cu cei aproape 100 de parlamentari din Moldova pe tema autostrăzii nu a adus noutăţi. Premierul a constatat însă cu amărăciune că există o divizare a zonei: sudul Moldovei vrea autostradă prin Bacău - Braşov; cei din Nord vor Iaşi - Târgu Mureş. „Vom face un grup de reflecţie“, a fost concluzia finală a premierului Dacian Cioloş.

Premierul Dacian Cioloş a bifat ieri la Iaşi îndeplinirea unei promisiuni, aceea de a fi prezent la întâlnirea solicitată de 78 de parlamentari din zona Moldovei. În ciuda aş­teptărilor uriaşe, primul ministru şi-a asumat vag necesitatea unui program de dezvoltare a Moldovei şi de recuperare a decalajelor acesteia faţă de restul ţării, urmând ca până în octombrie să fie formulată o viziune de dezvoltare economică a regiunii, în care rolul guvernului va fi doar de mediator. Viziunea nu se va concretiza însă în proiecte clare în timpul mandatului actualului gu­vern, ci doar va creiona viitoarele direcţii ale alocărilor financiare.

De partea cealaltă, nici parlamentarii moldoveni nu au putut prezenta un front comun. Mulţi au lipsit de la întâlnirea pe care o convocaseră, iar cei prezenţi au încercat fiecare să tragă spuza promisiunilor pe turta judeţului pe care îl reprezentau. Până şi premierul a reproşat, voalat, lipsa de consecvenţă şi unitate a moldovenilor.

S-a spălat traseul

Pregătirile pentru vizita guvernamentală au început dis-de-dimineaţă. Angajaţii Sa­lubris au măturat şi spălat atent tot traseul cuprins între Palatul Culturii şi Universitatea „Al.I. Cuza“, ce avea să fie parcurs de oficiali. În Palatul Culturii încă se curăţau ultimele pete de vopsea sau resturi de ciment şi var, astfel încât clădirea a ajuns strălucitoare ca scoasă din cutie. Până târziu după-amiază, Palatul a continuat să miroase a solvenţi, alături de mirosul de vopsea şi lacuri noi.

Discuţiile purtate de Cioloş cu parlamentarii, reprezentanţii mediului academic şi de afaceri au fost în general sterile, singurul punct comun adoptat de moldoveni fiind că regiunea este săracă şi are nevoie de ajutor.

„Una din problemele cu care ne-am confruntat a fost competiţia politică între ju­deţe, care este pozitivă, dar în cazul căreia, de la un punct încolo, are de suferit întreaga regiune. Este nevoie de o abordare coerentă a priorităţilor şi investiţiilor care se vor a se face“, a spus, după întâlnire, Cioloş.

Pre­mierul a reproşat ieşenilor şi bâlbâielile în stabilirea amplasamentului viitorului Spital Regional de Urgenţe.

„La Cluj şi Craiova este mai multă claritate. Am aşteptat să ni se spună locaţia clară, dar am primit mai multe. O vom tranşa noi până la urmă, din cele propuse de autorităţile locale“, a spus Cioloş.

S-a băgat pe sub uşă şi varianta Braşov - Bacău

Deşi întâlnirea fusese convocată îndeosebi pentru a impune guvernului susţinerea autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş, la solicitare s-a adăugat şi autostrada Braşov - Bacău, parlamentarii moldoveni neputând cădea de acord asupra unui singur proiect prioritar. Judeţele din nordul Moldovei au susţinut ca prioritară autostrada Iaşi - Târgu Mureş, cele din sud, traseul Bacău - Braşov, iar băcăuanii au oscilat între amândouă, afirmând totuşi că legătura peste Carpaţi prin Braşov ar fi mai ieftină. Până la urmă, disputa a fost tranşată de Cioloş, care a afirmat că prioritate va avea traseul Iaşi - Târgu Mureş.

De altfel, în cursul zilei de ieri, premierul s-a întâlnit separat şi cu membrii grupului „Moldova vrea au­tostradă“, care susţine traseul ieşean. Cioloş a precizat şi că viitoarea lege a centenarului, dedicată celei de-a 100-a aniversări a Marii Uniri, va cuprinde şi un angajament ferm privind construirea autostrăzii. Susţinerea declarativă a proiectului autostrăzii de către Cioloş a fost însă doar un succes de orgoliu pentru ieşeni, întrucât nici premierul, nici ministrul transporturilor, Dan Costescu, nu au avut răspunsuri clare la întrebările concrete. Cioloş s-a mărginit să precizeze că se va constitui „un grup de reflecţie“ care să înceapă „să gândească“ planul de dezvoltare a Moldovei.

Chestiunile concrete

Conform ministrului Transporturilor, în cursul lunii mai ar urma să fie realizată docu­mentaţia necesară scoaterii la licitaţie a studiului de fezabilitate aferent autostrăzii. Evaluate în total la 36 de milioane de euro, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic ar urma să fie demarate cel mai devreme în fe­bruarie anul viitor. Termenul de realizare a studiilor este de 18 luni, respectiv până în august 2018. În acest interval ar urma să fie găsite şi sursele de finanţare pentru lucrările propriu-zise, Costescu evitând să se pronunţe ferm pe acest subiect. El a precizat totuşi că, după 2020, fondurile structurale alocate României vor fi restrânse, fapt ce ar limita posibilităţile de finanţare a autostrăzii.

Ministrul Costescu a evaluat lucrările de construire a autostrăzii la 4 miliarde euro, din care 2,9 miliarde euro ar costa tronsonul Târgu Neamţ - Târgu Mureş, care va traversa Carpaţii. Restul de 1,1 miliarde euro ar acoperi construirea tronsonului Ungheni - Iaşi - Târgu Neamţ. Acesta va fi de altfel şi primul la care vor începe lucrările.

La remarca reporterului „Ziarului de Iaşi“ că cel mai important tronson este tocmai cel care trece Carpaţii, nu cel din zona de câmpie, care poate fi suplinit temporar de actualul DE 583, replica lui Costescu a fost tranşantă: se va construi întâi tronsonul mai ieftin, nu cel mai important pentru transportatori.

„Dacă ne-am apuca de Târgu Neamţ - Târgu Mu­reş întâi, am ieşi din orice cadru financiar rezonabil“, a explicat ministrul.

Ca o consolare, sfârşitul anului viitor ar trebui să mar­cheze inaugurarea podului rutier de la Ungheni (în zona celui feroviar actual), aflat în prelungirea şoselei Chişinău - Ungheni, la care Republica Moldova a demarat lucrările de modernizare anul trecut.

Principalul rezultat al vizitei: faptul că a avut loc

Reluarea procesului de descentralizare şi regionalizare a ţării, ca şi priorităţile învă­ţământului superior au reprezentat alte teme abordate în discuţiile dintre membrii guvernului şi moldoveni, la discuţii participând şi vicepremierul Vasile Dâncu, deţinător al portofoliului Dezvoltării şi Administraţiei. La aceleaşi discuţii, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi cel al Universităţii Teh­nice au cerut sprijinirea învăţământului superior agricol şi tehnic, în care Iaşul are cel mai important potenţial.

Lungile discuţii din clădirea Universităţii „Cuza“, în corpul ce aparţine UTI, au fost urmate de o scurtă discuţie cu prefectul Marian Grigoraş, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, Victorel Lupu, şi primarul interimar Mihai Chirica. Ulterior, premierul s-a întâlnit cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi a participat la inaugurarea festivă a Palatului Culturii. Chiar şi iniţiatorii au admis că principalul rezultat al vizitei de ieri a fost că ea a avut loc.

Doi candidaţi la Primărie s-au poziţionat deja vizavi de autostradă

Ce spune candidatul independent Viorel Blăjuţ, participant în calitate de deputat la întâlnirea cu uşile închise a premierului cu parlamentarii din Moldova, şi cum apreciază declaraţiile premierului Marius Bodea, candidatul PNL?

CITIȚI ÎN CONTINUARE:

Doi candidaţi la Primărie vor să boicoteze Master Planul de Transport

Restaurarea Palatului Culturii, apreciată la superlativ de delegaţia guvernamentală

După întâlnirea cu reprezentanţii Moldovei în Parlament, Palatul Culturii a reprezentat principalul punct de pe agenda vizitei guvernamentale de ieri. Oficialii guvernului Cioloş au avut posibilitatea să viziteze ieri în avanpremieră Palatul, înainte de inaugurarea pentru public, programată mâine. Modul de restaurare a Palatului a fost apreciat la superlativ de ministrul culturii, Vlad Alexandrescu. Acesta s-a făcut însă că nu observă repetatele aluzii ale directoarei Complexului Muzeal Naţional „Moldova“, Lăcrămioara Stratulat, cu privire la alocarea de noi fonduri, pentru completarea colecţiilor cu exponate noi faţă de cele existente. Cele 26 de milioane de euro investite în perioada 2008-2016 în consolidarea şi restaurarea Palatului au reprezentat doar suma necesară renovării clădirii, cele patru muzee urmând să funcţioneze cu expoziţii temporare.

VEDEȚI ÎN CONTINUARE:

IMAGINI: Cioloș și miniștrii, cuceriți de „albastrul de Prusia“ din Palatul Culturii

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri