Eurotrip agentie de turism
mesterescu

miercuri, 20.08.2014

Corpul tău se vindecă singur, dă-i voie!

GALERIE
svetlo
  • svetlo
- +

Studiile ştiinţifice au arătat că celulele corpului nostru se reînnoiesc la intervale determinate de timp, în funcţie de organul din care fac parte. Dr. Deepak Chopra de exemplu a ajuns la următoarele concluzii: ficatul se regenerează în şase săptămâni iar pielea în trei-patru săptămâni, stomacul în patru zile şi ochii în două zile.
Cu alte cuvinte, avem câte un organ nou-nouţ la fiecare interval din acesta de timp. Care este atunci explicaţia pentru care nu ne şi vindecăm de orice boală după aceste scurte intervale de timp? Şi cu atât mai mult, cum se face că totuşi există bolile transmise “genetic”, de la o generaţie la alta?
Amintirile rămân stocate în celule, amintirile traumelor emoţionale, a experienţelor plăcute sau neplăcute, devenite amintiri fantomă, care se transmit de la o generaţie de celule la alta. Este foarte posibil ca de la momentul primei situaţii conflictuale/traumatice, şi până în prezent, acel stimul neplăcut să fi dispărut din viaţa noastră. Însă “amintirea fantomă” a acelui stimul rămâne amprentată în memoria celulară, cauzând în continuare aceleaşi efecte asupra celulelor. De ce nu ne vindecăm în termenul fix de regenerare? Pentru că nu am rezolvat memoria conflictului din celule.
Majoritatea formelor de masaj terapeutic (sau alte forme de terapie prin atingere, cu efecte şi asupra emoţionalului) provoacă tocmai o declanşare a acestui proces de vindecare, prin tendinţa naturală a corpului însuşi de a scoate la suprafaţă problemele vechi spre a le “curăţă” şi elimina. Legătura dintre o formă de masaj şi vindecare se face atingând celulele corpului, şi chiar atingând organele interne cu o anumită presiune, şi cu o anumită energie transmisă prin mâini, cu intenţia de a elibera şi de a vindeca. Astfel corpul se “trezeşte”, şi într-o primă fază scoate la suprafaţă dureri, traume, emoţii, stârnite de atingerea simţită poate pentru prima oară. Apoi dacă se acceptă şi se doreşte, se poate merge mai departe în procesul eliberării emoţionale, până la o înţelegere şi o acceptare deplină a procesului, ce va duce în cele din urmă la o vindecare personală. Fiecare proces de vindecare e unic, la fel cum fiecare individ e unic, şi fiecare emoţie trăită este personală. Nimeni nu vindecă, decât corpul însuşi, abandonat în voia lui Dumnezeu. Energia necesară vindecării rezidă în interiorul corpului, în interiorul celulelor, şi este pusă în mişcare de intenţia sinceră a persoanei de a se vindeca - unde vindecare înseamnă acceptul de a-şi vedea şi a-şi recunoaşte toate părţile urâte, murdare, întunecate, toate durerile din trecut, toate “păcatele” faţă de sine şi faţă de legile universale ale fiinţei. Şi tot acest proces al vindecării este consfinţit doar de Dumnezeu, cel ce vede şi ştie tot ceea ce este, în exterior şi mai ales în interiorul fiinţei.
Este oare greşit să spunem că în interiorul corpului nostru zace o bucăţică de Dumnezeu? Există acolo, în fiecare celulă, o bucăţică de inteligenţă dincolo de ceea ce mintea noastră poate cuprinde, care ştie foarte clar care a fost cauza declanşatoare a problemei fizice, care ştie foarte clar care este ruta către eliberarea acelei emoţii, care ştie foarte clar care este traseul către Vindecarea definitivă. Acest proces nu poate fi nici condus, nici înţeles, nici păcălit de Minte. Corpul intra în rezonanţă cu dorinţa Sufletului şi acţionează în consecinţă.  
De ce acolo unde un terapeut acţionează, problema se “vindecă” pe moment şi după un timp apare din nou? Pentru că acolo procesul şi intenţia vindecării a venit din exterior, terapeutul a intervenit cât de bine a ştiut el, şi a eliminat acel efect nedorit manifestat ca boală fizică. Însă acolo unde problema revine, sau se transformă în timp într-o altă problemă, înseamnă că nu a existat adevărata dorinţă de vindecare, aceea venită din interiorul fiintei şi acceptată conştient şi de minte.
Hotărârea noastră fermă de vindecare, comunicată Universului în deplină conştientă, devine primul pas necesar şi declanşator al procesului vindecării. Urmează doar asumarea şi acceptarea tuturor formelor ce le poate lua acest proces, pentru că de multe ori vindecarea în sine poate fi mai dureroasă decât problema iniţială, ea scoţând la suprafaţă atât trauma principală, cât şi toate straturile de “noroi” emoţional sub care am ascuns-o.
 
Ioana ORLEANU, terapeut holistic

Comentarii Facebook

Ultima ora

editorial

Suntem ceea ce alegem

Radu MEȘNIȚĂ

Suntem ceea ce alegem

Pentru ce fel de preşedinte este pregătită România?

Filmuletul zilei

opinii

Muc cel Mic

Florin CÎNTIC

Muc cel Mic

Cum am aflat cu această ocazie că vestitul cuplu Moni & Irinel s-a reunit pe malul Mării Negre, simt nevoia să mai las temele grave şi să reiau pentru voi, dragii moşului, o poveste cu tâlc scrisă în urmă cu cinci ani.

Lumina umbrei divine

Tiberiu BRĂILEAN

Lumina umbrei divine

Suntem la o răscruce cu mai multe plăcuţe indicând mai multe drumuri. Oriunde am apuca însă, ajungem de unde am plecat. Şi atunci nu e mai bună prăpastia prezentului continuu?

La Boema

Radu PĂRPĂUȚĂ

La Boema

Această tandreţe, care în fapt nu-mi era adresată propriu-zis mie, îmi trezeşte un sentiment de singurătate neputincioasă. Căci singurătatea conştiinţei că îmbătrâneşti este o tristeţe fără de sfârşit împotriva căreaia nimeni nu a găsit nici un leac eficient şi cu efect definitiv.

Propunerea redactorului sef

Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

Toni HRITAC

Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

Caricatura zilei

Udrea candideaza la Presedintie

 

Editia PDF

Intrebarea zilei

Cine va deveni preşedintele României?

vezi raspunsuri

Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.