Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În chip natural, naţiunile libere au încurajat cultura memoriei, punând-o să lucreze pentru istorie. Nicio contradicţie de fond între ele.
Lespedea grea a uitării s-a aşezat peste popoarele ce nu s-au îngrijit să-şi cultive memoria. Provocări uriaşe se ridică în faţa acelor neamuri care din lene, din nesăbuinţă ori din frică au neglijat o vreme să plivească în grădina trecutului. Ucrainenii se luptă azi nu doar cu Rusia, cât mai ales cu propria lor nesăbuinţă cu privire la trecut. Au fost la răscruce de drumuri, la fel ca şi noi, de altfel, dar astăzi plătesc pentru delăsarea în raport cu trecutul şi pentru uşurinţa cu care s-au lăsat seduşi de puterea, cultura şi chiar protectoratul rusesc, la schimb cu uitarea de sine. E greu să faci o naţiune liberă din cioburi de istorie şi de memorie. Vor izbândi, probabil, dar provocările majore abia încep, întrucât nu e suficient să-ţi clamezi dreptul la libertate şi diferenţa faţă de Rusia; mai trebuie să-ţi reconstitui piatră cu piatră trecutul şi să-l metamorfozezi în istorie. Uriaşă provocare!
Cunoaştearea trecutului este domeniul istoricilor, dar ei pot prea bine să vorbească în deşert, dacă pledoaria lor nu-i motivează pe oameni. Istoricii ordonează trecutul, îi caută înţelesurile, dar nu pot inventa memoria. În consistenţa acestei subtile relaţii dintre istorie şi memorie se verifică trăinicia unei naţiuni. Deloc întâmplător, naţiunile mari şi cele emergente stăpânesc trecutul cu aceeaşi măiestrie cu care îşi proiectează viitorul. Uneori, istorici sârguincioşi se străduiesc să scrie istoria, dar memoria colectivităţii nu rezonează cu ei. Istoria contrafăcută de istoricii mercenari din anii regimului comunist era în contra-timp cu memoria colectivităţii agresate în adevărul şi în filosofia ei de viaţă, dar memoria s-a salvat faţă de înregimentarea oficială. Memoria vie a boicotat, atât cât a putut, contrafacerile, salvând în final însăşi istoria. Atunci când memoria şi istoria se plasează în dimensiuni paralele, rezultatul nu poate fi decât prost. Una dintre sursele nefericirii popoarele rezidă chiar în această dihotomie.
În chip natural, naţiunile libere au încurajat cultura memoriei, punând-o să lucreze pentru istorie. Nicio contradicţie de fond între ele.
În Lumea Nouă, europenii au început, ca orice conchistadori, prin a anihila istoria comunităţilor amerindiene. Nu erau pregătiţi, se vede, pentru durata lungă, comportându-se ca trimişi ai majestăţilor lor din statele de origine. Ei au alimentat tezaurele publice ori cele private din ţările lor. Cuceritorii spanioli ori lusitani ai Americii Centrale şi de Sud au transferat aici structurile şi mentalităţile lor feudale, comportându-se ca stăpâni spoliatori, lipsiţi de viziune. Spre deosebire de sudul şi centrul continentului, America de Nord nu a fost cucerită, ci colonizată. Puţini nobili englezi ori francezi au trecut oceanul, pentru a-şi continua îndeletnicirile în preriile nordice. Coloniştii au fost mai ales oamenii simpli, care au căutat şi au dobândit libertatea în noua patrie. Această premisă socială stă la temelia filosofiei politice a coloniştilor, care s-au comportat ca descoperitori, adică pionieri, pregătiţi pentru durata lungă. Aceasta este diferenţa esenţială dintre filosofia politică a spaniolilor şi cea a englezilor. America s-a modernizat în partea sa nordică şi a stagnat ori a involuat alături de spanioli, în sud. Diferenţele subzistă până astăzi. Cultura memoriei face parte din utilajul modern al coloniilor nord-americane. Europenii se mai pretind maeştri, pentru vechimea istoriei şi a civilizaţiei lor, evaluând adesea America prin prisma complexului de superioritate. Dar americanii s-au îngrijit, cu o dedicaţie demnă de ctitorii de civilizaţie, de memoria comunităţilor care au conlucrat la procesul edificării naţiunii. Oameni liberi, ei au consacrat, primii, relaţia profundă şi organică dintre naţiune şi libertate. Lumea modernă le datorează lor această viziune. Atunci când ilustrul gânditor francez, contele de Tocqueville a ajuns în Statele Unite, el a fost frapat de forţa comunităţilor libere şi a profeţit că viitorul este al celor care vor avea capacitatea să înţeleagă aceasta. Aproape tot ce înfăptuit America, în ultimele două secole şi jumătate, de la părinţii fondatori Thomas Jefferson şi George Washington ori, mai târziu, Abraham Lincoln, se datorează acestei viziuni. De aceea, măreţia Americii nu are nimic grandilocvent. Ea are măsura şi echilibrul clasicismului, întrucât e naturală şi umană. Aceeaşi concepţie vertebrează şi cultura memoriei. Şi pentru că este o naţiune tânără, îşi cultivă riguros memoria. În nicio altă ţară nu am constatat un interes mai autentic pentru conservarea memoriei colectivităţilor. Locuri celebre ori mai puţin cunoscute, personalităţi şi întâmplări, toate sunt atent cultivate pentru ca cetăţenii să ştie că ei au făcut istoria şi au edificat libertatea Statelor Unite. Registrul Naţional al Locurilor şi Siturilor Istorice se îngrijeşte ca nimic demn de a fi reţinut să nu treacă în registrul uitării. În centrul campusurilor universitare sunt nelipsitele momoriale, în care este celebrată tradiţia libertară şi cea savantă, deopotrivă. Sunt spaţii de reculegere în care înţelegi cel mai bine cum prezentul se naşte din trecut. Dar nu doar locurile celebrelor bătălii din Războiul de Independenţă ori din cel Civil sunt atent îngrijite şi valorificate, ci tot ceea ce a făcut să sporească America, ca putere economică şi culturală. La loc de cinste sunt brandurile industriale, conservate cu o migală de ceasornicar. La Lynchburg în Tennessee, am văzut distileria originală fondată de Jack Daniel. Totul este conservat cu dăruire şi valorificat cu pricepere. Ca în multe alte momoriale americane, muzeul este parte organică în fluxul producţiei şi nu se percep taxe de vizitare. Turistul este condus prin toate cotloanele distileriei, vizita încheindu-se, natural, cu o degustare contra cost. Deci... nimic nu se pierde, totul se transformă.
America îşi celebrează toţi creatorii de istorie, de la cel care au luptat cu arma în mână şi până la cei care i-au consacrat geniul economic şi cel savant. În substratul adânc al acestei lecţii este, în fond, elogiul ideii de libertate. Pentru că în nici un alt loc din lume, interdependenţa dintre libertate şi memorie nu este mai vie decât în Statele Unite.
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |