marti, 19.03.2024
Stigmatizată şi condamnată de nemumărate ori în decursul istoriei, dar finanţată pe ascuns, prostituţia este considerată cea mai veche profesie din lume. Deşi acum asociem această ocupaţie cu decăderea şi chiar cu mizeria în care trăieşte o anumită categorie socială, marginalizată, în trecut profesia era privită foarte diferit.
Prostituţia pare să fie una din „relele necesare” civilizaţiei umane, pentru că a fost menţionată încă din cele mai vechi documente istorice. Cu toate acestea, nu este întâlnită în comunităţile tribale, cum sunt aborigenii din Australia sau triburile din Birmania.
Primele menţionări ale aceste meserii apar în documentele din Babilon, Sumeria şi Fenicia, unde prostituţia nu era stigmatizată, dimpotrivă, era considerată o profesie sacră.
În acest caz vorbim de oferirea trupului pentru plăceri sexuale ca formă de ritual religios, nu pentru obţinerea unui câştig financiar.
În Babilon, de exemplu, fiecare femeie era obligată ca o dată în viaţă să se ofere unui străin, în sanctuarul zeiţei iubirii şi fertilităţii. Această divinitate, reprezentată de Afrodita/Venus în mitologia greco-romană, este cunoscută sub diferite nume, în funcţie de regiunea în care era venerată.
Asirienii îi spuneau Mullissu, în Mesopotamia era numită Ninlil, iar ulterior, în Babilon şi Akkadia i se spunea Ishtar. Sumerienii o aveau pe Inanna, iar popoarele semitice pe Astarte.
Ishtar, zeiţa iubirii, sexualităţii şi fertilităţii Ishtar, zeiţa iubirii, sexualităţii şi fertilităţii
Obiceiul este menţionat şi de istoricul grec Herodot, care a scris despre „casele paradisului”, dedicate diferitelor zeităţi, unde se practica această formă de prostituţie sacră. Templele au fost închise abia în secolul al IV-lea e.n., din ordinul împăratului Constantin.
Ritualurile de acest fel, considerate desfrânate în iudaism, sunt condamnate în Biblie, unde evreii sunt atenţionaţi să nu devină kedeshah, termen dat adepţilor şi adeptelor religiei păgâne canaanite, care practicau prostituţia în temple.
Şi civilizaţia greacă a adoptat această formă de venerare a zeităţilor fertilităţii. Din documentele istorice ştim că în oraşul Corint, la templul Afroditei, slujeau femei numite hetairai, care oferea bărbaţilor plăceri carnale, iar acest obicei a fost preluat apoi în lumea elenistică, în Cipru, Sicilia şi Asia Mică.
Un client negociază preţul unei partide de sex cu o hetairă, desen pe un vas ceramic grecesc Un client negociază preţul unei partide de sex cu o hetairă, desen pe un vas ceramic grecesc
Grecii antici nu condamnau prostituţia nici atunci când nu era vorba de forma ei „sacră”. În Atena existau bordeluri legale, controlate de stat, cu preţuri stabilite oficial, unde lucrau nu doar femei, ci şi adolescenţi.
În acelaşi timp, legea îl condamna la moarte pe autorul unui viol sau al unui adulter, dacă acesta era prins în flagrant delict.
Cum sexul în afara căsătoriei era condamnat, iar vârsta la care un bărbat grec se căsătorea era de aproximativ 30 de ani, acesta nu avea prea multe opţiuni, dacă dorea să facă sex până la această vârstă. Pentru asta existau prostituatele sau sclavele, care erau folosite deseori şi pentru a satisface inclusiv aceste nevoi ale stăpânului.
Prostituate „low-cost” şi curtezane de lux
În Grecia antică prostituatele aveau o ierarhie clar stabilită, în funcţie de pretenţiile şi banii de care dispunea clientul. Cele de „joasă speţă” erau numite pornai şi lucrau sub coordonarea unui proxenet, care le oferea doar o parte din banii câştigaţi. De obicei acestea erau sclave sau fete abandonate, respinse de familie.
Pe următoarea treaptă erau prostituatele care lucrau pe cont propriu, fiind obligate să achite o taxă autorităţilor locale din oraşul în care lucrau. De multe ori, ele îşi găseau clienţi printre bărbaţii pentru care dansau sau cântau la petrecerile private.În vârful ierarhiei sociale al acestei profesii erau hetairele, care aveau un statut similar celebrelor gheişe din Japonia. Erau foarte educate şi uneori aveau chiar afaceri pe cont propriu.
Cea mai cunoscută prostituată din această categorie este Aspasia, amanta lui Pericle, care a fost văzută deseori şi în compania lui Socrate, Fidias sau Sofocle.
Interesant este că în bordelurile din Grecia antică printre clienţii fideli se numărau şi femei, de obicei mai în vârstă, care veneau să se bucure de farmecele băieţilor care lucrau aici. Documentele vremii au înregistrat chiar şi plângeri din partea unor cliente nemulţumite de serviciile primite.
Cu toate acestea, cei mai mulţi clienţi erau bărbaţi, actele homosexuale între un adult şi un adolescent fiind considerate ceva firesc în cultura greacă.Un mod similar de organizare şi control al prostituţiei apare şi în Roma antică. Existau bordeluri mari, numite lupanare, în special în Pompei, unde s-au păstrat inscripţii şi fresce cu scene erotice.
În timp ce bărbaţii romani aveau dreptul să cheme prostituate de orice sex pentru a-şi satisface fanteziile erotice, cei care practicau această meserie erau sclavi sau infami, adică oameni liberi, dar care nu se bucurau de drepturile acordate cetăţenilor romani.
În Islam, prostituţia este interzisă şi considerată un mare păcat. Totuşi, bărbaţii bogaţi aveau dreptul să cumpere oricâte femei doreau pentru haremul lor, de asemenea puteau vinde sclavele sau concubinele.
Şi în Asia există menţiuni despre curtezane, care deservesc diferite categorii de clienţi. Unele din ele erau educate, ştiau să cânte şi să danseze, principalul lor rol fiind să distreze bărbaţii la petreceri, asemeni gheişelor. Sexul nu era inclus în contract, deşi deseori se ajungea şi la acest fel de relaţie. În Japonia erau numite oiran, iar în Asia de Sud tawaif.
„Păcat” privit cu îngăduinţă de Europa creştină şi de Islam
Creştinismul a interzis oficial prostituţia, dar această meserie erau tolerată tacit, fiind considerată un rău necesar. Astfel, fetele din familii foarte sărace ajungeau deseori în bordeluri, vândute chiar de părinţii lor. Erau întâlnite frecvent alături de garnizoanele militare, pe care le însoţeau chiar şi pe câmpul de luptă.
Prostituatele erau obligate să poarte rochii speciale, iar bordelurile nu puteau funcţiona decât pe anumite străzi, special marcate. Preoţii sau bărbaţii căsătoriţi nu aveau voie să viziteze aceste localuri.
În timpul Renaşterii au apărut reglementări noi ale acestei meserii. Guvernele stabileau taxele, preţurile şi încercau să ţină sub control bolile venerice, obligând prostituatele la controale medicale periodice.
În secolul al XVI-lea, bordeluri oficiale din Europa au fost închise, în urma unei epidemii devastatoare de sifilis, care era pe atunci o boală mortală, dar această măsură nu a rezolvat problema, femeile alungate din bordeluri continuând să-şi practice meseria pe stradă.
Citeşte mai departe pe descopera.ro
Cuvinte cheie: + prostitutie, istorie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Din ce cauză a murit Konstantin Koltsov, iubitul Arinei Sabalenka
Macron anunţă la Marsilia lansarea unei "operaţiuni fără precedent" împotriva traficului de droguri
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |