Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Dupa ce, in 2012, Andrei Serban a montat la Opera Nationala Romana din Iasi Troienele dupa Euripide si Indiile galante de Rameau, reluand cu artistii locali versiunile de la La MaMa New York, anii ‘70, si Teatrul National Bucuresti, anii ‘90, respectiv Opera Garnier Paris, 2003, acum Teatrul National „Vasile Alecsandri“ a acceptat un proiect similar, in regim copy/paste.
Scenograful Nic Ularu, stabilit de vreo trei decenii peste ocean, dar pastrand legatura cu tara natala si realitatile ei estetice, a lucrat cu actorii ieseni Hieronymus. E un proiect teatral inspirat de viata si opera lui Bosch, pe care-l gandise cu ani in urma pentru Nationalul din Tg. Mures. Neconcretizat in Romania, l-a realizat in 2012 la acelasi La MaMa New York, intr-o varianta restransa adaptata la spatiul ce i-a fost pus la dispozitie.
Dorind totusi sa-l faca si in Romania, a gasit disponibilitate la Iasi, unde i s-a oferit sala de la Cub pentru un spectacol la care Nic Ularu semneaza textul, regia si scenografia. Din asumarea acestor trei posturi creative provin si problemele montarii, caci se resimte nevoia rigorii dramaturgice si a pregatirii actorilor. In avantajul general ar fi fost ca echipa de realizatori sa includa un dramaturg si un regizor, iar Nic Ularu sa se fi ocupat exclusiv de plastica scenografica.
Hieronymuse un text de canon traditional, care alatura intamplari reale din biografia lui Hieronymus Bosch, secvente onirice, momente de fictiune. Tipul acesta de piesa care-si propune sa contrapuna nivelul prozaic al existentei si fascinanta lume interioara a unui mare artist e, de altfel, destul de uzat, istoria genului inscriind multe exemple stralucite. Hieronymus e o scriere cu calitati teatrale modeste, cu o structura dramatica edificata pe secvente simple, de cate doi-trei actori, in care se vorbeste tot timpul, dar nu se transmite pe masura. Faptul ca se povesteste mai mult decat se intampla nu e deloc in favoarea spectacolului. Nararea excesiva face ca dupa prima treime sa nu mai existe surpriza, sa lase loc previzibilului si sa plictiseasca spectatorul.
Nu-mi dau seama daca piesa a fost scrisa in romana sau engleza, dar oricum versiunea prezenta ar fi necesitat multe corecturi filologice. Autorul ei n-are simtul replicii, nu reuseste o dinamica adecvata care sa vina din balansul verbal. Pe alocuri sunt folosite cuvinte deocheate la care ar fi fost mai indicat sa se renunte, nu din considerente pudibonde, ci pur si simplu pentru ca nu erau la locul lor acolo unde au fost asezate. In conditiile in care partea vizuala a spectacolului este, din conceptie, dominatoare, partea de text ar fi trebuit pastrata doar atat cat sa transmita informatiile biografice privitoare la relatia lui Bosch cu sotia, socrul si Confreria care-i asigura confortul material si protectia in fata Inchizitiei. Abundenta de cuvinte suprapusa pe abundenta de imagini duce in redundanta, face ca spectacolul sa fie epuizant, chiar in formula studio, de o ora si douazeci de minute, cat dureaza.
Cea mai slaba stagiune a Nationalului iesean
Cand Nic Ularu se ocupa de ceea ce este calificat sa faca, scenografie, lucrurile merg mai bine. Ingenioasa e solutia cu elementul de decor rotativ delimitand un interior/un exterior, pe care, la un moment dat, zace ucenicul bolnav de ciuma. E aici o prelucrare subtila a regulilor de perspectiva picturala specifice scolii de pictura din Tarile de Jos de secol XV.
Proiectii video animate cu elemente decupate din lucrarile pictorului se plimba prin fata ochilor nostri pe o cortina semitransparenta, trasa si retrasa manual de un figurant, delimitand partea unde sed privitorii de partea unde evolueaza actorii. Doar ca la Cub, publicul sta foarte aproape de perimetrul de joc, iar distanta mica dauneaza videoproiectiilor, perturbandu-le claritatea. Actorii isi sustin partiturile in semiobscuritate, ceea ce ingreuneaza si mai mult privitul, obosind.
Universul artistic al lui Bosch e citat nu numai prin proiectii, ci si prin picturile de pe sevalete si personajele prelinse parca din panze, intrupate de un corp ansamblu coregrafic, interesante ca idee. Astfel, scena e suprapopulata, precum creatiile lui Bosch, compozitii epice continand in ele insele o sumedenie de povesti, locuite de aratari hibride, suprarealiste, emanatii plastice ale unei imaginatii fabuloase. Picturile lui Bosch au ceva hipnotic, te urmaresc, iti prind privirea si greu ti-o mai poti dezlipi. Patesc asta cand rasfoiesc albumele cu reproduceri si cand am vazut live o parte dintre originale pe simezele de la Prado, unde, pentru ele si Velazquez, am revenit doua zile la rand, si Luvru.
Cronicile americane ale spectacolului ii reprosau lui Nic Ularu cam aceleasi lucruri care n-au reusit nici la Iasi: saturarea vizuala, nepotrivirea dintre stilul clasic al piesei si modernitatea imagistica, defectele tehnice ale proiectiilor, problemele de ecleraj etc. De ce nu le-a corectat, oare? Corectii semnificative ar fi necesitat si jocul actoricesc. Interpretii, mai ales cei care n-au mai jucat de ceva vreme, s-ar fi descurcat mai bine daca ar fi beneficiat de repetitii cu un regizor. Asa, multi nu se aud, au deficiente de dictie, incurca replicile, nu-si asculta partenerii, nu intra-n relatie scenica.
Premiera lui Nic Ularu a pus capat sezonului 2013-2014 la Teatrul National Iasi. Privind in urma la zece luni de activitate se vad multe spectacole noi, semnate de nume importante ale regiei actuale, proiecte esuate pe parcurs, foarte putine reusite. Stagiunea peste care acum se lasa cortina e cea mai slaba din ultima vreme. Trist, dar deloc de mirare, in absenta unui proiect institutional coerent, de anvergura si a nepasarii celor care se ocupa in prezent de gestionarea teatrului.
Oltita Cintec, suplimentuldecultura.ro
Cuvinte cheie: + spectacol, hieronymus, copy/paste
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |