Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Datul in spectacol: Hieronymus, copy/paste

GALERIE
bosch
  • bosch
- +

Dupa ce, in 2012, Andrei Serban a montat la Opera Nationala Romana din Iasi Troienele dupa Euripide si Indiile galante de Rameau, reluand cu artistii locali versiunile de la La MaMa New York, anii ‘70, si Teatrul National Bucuresti, anii ‘90, respectiv Opera Garnier Paris, 2003, acum Teatrul National „Vasile Alecsandri“ a acceptat un proiect similar, in regim copy/paste.

Scenograful Nic Ularu, stabilit de vreo trei decenii peste ocean, dar pastrand legatura cu tara natala si realitatile ei estetice, a lucrat cu actorii ieseni Hieronymus. E un proiect teatral inspirat de viata si opera lui Bosch, pe care-l gandise cu ani in urma pentru Nationalul din Tg. Mures. Neconcretizat in Romania, l-a realizat in 2012 la acelasi La MaMa New York, intr-o varianta restransa adaptata la spatiul ce i-a fost pus la dispozitie.

Dorind totusi sa-l faca si in Romania, a gasit disponibilitate la Iasi, unde i s-a oferit sala de la Cub pentru un spectacol la care Nic Ularu semneaza textul, regia si scenografia. Din asumarea acestor trei posturi creative provin si problemele montarii, caci se resimte nevoia rigorii dramaturgice si a pregatirii actorilor. In avantajul general ar fi fost ca echipa de realizatori sa includa un dramaturg si un regizor, iar Nic Ularu sa se fi ocupat exclusiv de plastica scenografica.

Hieronymuse un text de canon traditional, care alatura intamplari reale din biografia lui Hieronymus Bosch, secvente onirice, momente de fictiune. Tipul acesta de piesa care-si propune sa contrapuna nivelul prozaic al existentei si fascinanta lume interioara a unui mare artist e, de altfel, destul de uzat, istoria genului inscriind multe exemple stralucite. Hieronymus e o scriere cu calitati teatrale modeste, cu o structura dramatica edificata pe secvente simple, de cate doi-trei actori, in care se vorbeste tot timpul, dar nu se transmite pe masura. Faptul ca se povesteste mai mult decat se intampla nu e deloc in favoarea spectacolului. Nararea excesiva face ca dupa prima treime sa nu mai existe surpriza, sa lase loc previzibilului si sa plictiseasca spectatorul.

Nu-mi dau seama daca piesa a fost scrisa in romana sau engleza, dar oricum versiunea prezenta ar fi necesitat multe corecturi filologice. Autorul ei n-are simtul replicii, nu reuseste o dinamica adecvata care sa vina din balansul verbal. Pe alocuri sunt folosite cuvinte deocheate la care ar fi fost mai indicat sa se renunte, nu din considerente pudibonde, ci pur si simplu pentru ca nu erau la locul lor acolo unde au fost asezate. In conditiile in care partea vizuala a spectacolului este, din conceptie, dominatoare, partea de text ar fi trebuit pastrata doar atat cat sa transmita informatiile biografice privitoare la relatia lui Bosch cu sotia, socrul si Confreria care-i asigura confortul material si protectia in fata Inchizitiei. Abundenta de cuvinte suprapusa pe abundenta de imagini duce in redundanta, face ca spectacolul sa fie epuizant, chiar in formula studio, de o ora si douazeci de minute, cat dureaza.

Cea mai slaba stagiune a Nationalului iesean

Cand Nic Ularu se ocupa de ceea ce este calificat sa faca, scenografie, lucrurile merg mai bine. Ingenioasa e solutia cu elementul de decor rotativ delimitand un interior/un exterior, pe care, la un moment dat, zace ucenicul bolnav de ciuma. E aici o prelucrare subtila a regulilor de perspectiva picturala specifice scolii de pictura din Tarile de Jos de secol XV.

Proiectii video animate cu elemente decupate din lucrarile pictorului se plimba prin fata ochilor nostri pe o cortina semitransparenta, trasa si retrasa manual de un figurant, delimitand partea unde sed privitorii de partea unde evolueaza actorii. Doar ca la Cub, publicul sta foarte aproape de perimetrul de joc, iar distanta mica dauneaza videoproiectiilor, perturbandu-le claritatea. Actorii isi sustin partiturile in semiobscuritate, ceea ce ingreuneaza si mai mult privitul, obosind.

Universul artistic al lui Bosch e citat nu numai prin proiectii, ci si prin picturile de pe sevalete si personajele prelinse parca din panze, intrupate de un corp ansamblu coregrafic, interesante ca idee. Astfel, scena e suprapopulata, precum creatiile lui Bosch, compozitii epice continand in ele insele o sumedenie de povesti, locuite de aratari hibride, suprarealiste, emanatii plastice ale unei imaginatii fabuloase. Picturile lui Bosch au ceva hipnotic, te urmaresc, iti prind privirea si greu ti-o mai poti dezlipi. Patesc asta cand rasfoiesc albumele cu reproduceri si cand am vazut live o parte dintre originale pe simezele de la Prado, unde, pentru ele si Velazquez, am revenit doua zile la rand, si Luvru.

Cronicile americane ale spectacolului ii reprosau lui Nic Ularu cam aceleasi lucruri care n-au reusit nici la Iasi: saturarea vizuala, nepotrivirea dintre stilul clasic al piesei si modernitatea imagistica, defectele tehnice ale proiectiilor, problemele de ecleraj etc. De ce nu le-a corectat, oare? Corectii semnificative ar fi necesitat si jocul actoricesc. Interpretii, mai ales cei care n-au mai jucat de ceva vreme, s-ar fi descurcat mai bine daca ar fi beneficiat de repetitii cu un regizor. Asa, multi nu se aud, au deficiente de dictie, incurca replicile, nu-si asculta partenerii, nu intra-n relatie scenica.

Premiera lui Nic Ularu a pus capat sezonului 2013-2014 la Teatrul National Iasi. Privind in urma la zece luni de activitate se vad multe spectacole noi, semnate de nume importante ale regiei actuale, proiecte esuate pe parcurs, foarte putine reusite. Stagiunea peste care acum se lasa cortina e cea mai slaba din ultima vreme. Trist, dar deloc de mirare, in absenta unui proiect institutional coerent, de anvergura si a nepasarii celor care se ocupa in prezent de gestionarea teatrului.

Oltita Cintec, suplimentuldecultura.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri