Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Datul în stambă

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Drumul pe care expresia a se da în stambă a ajuns să însemne, într-un mediu restrâns, „a se face de râs, a se compromite” şi, apoi, pe plan social, „a se demasca”, se dovedeşte unul sinuos, deoarece rom.stambă este un neologism ce se explică prin împrumuturi, din secolul al XIX-lea, din italiană (stampa) şi neogreacă (stamba). Să reţinem însă faptul că, la fel ca şi în limbile de origine, termenul a avut iniţial şi sensul de „tipăritură”, neînregistrat în dicţionare. Iată însă o dovadă: „Adunare a stambelor Sfintei Evanghelii”, titlul unei cărţi apărute în 1821, la Tipografia Mănăstirii Neamţ.

Stampa şi stămburile. Dar momentul cel mai important de pe traseul avut în vedere este extinderea folosirii tiparului, mijloc prin care un eveniment sau numele cuiva au devenit cunoscute datorită prezenţei într-o tipăritură, chiar dacă referirea era la fapte ori împrejurări considerate compromiţătoare sau false. Aşadar când ceva a fost dat în stampă, cum apare deja într-un text din 1834 al lui Petru Maior: „Unii de la alţii împrumutând defăimările, fără nicio cercare a adevărului de isnov se dau la stampă” (Istoria pentru începutul românilor...; Maior era un bun cunoscător al limbii italiene). Pentru o masă largă de vorbitori analfabeţi, mijlocul accesibil de cunoaştere a binefacerilor tipăririi a fost însă imprimarea unei ţesături de bumbac, ce s-a şi numit... stambă, ca urmare a rolului negustorilor greci. Mai mult, în forma de plural, substantivul a ajuns să numească confecţii din astfel de imprimeuri, uz consemnat de Arghezi: „Femeile... îmbrăcate în stămburi colorate viu” (Cu bastonul prin Bucureşti, 1961).

Stăruinţă. Dată fiind şi absenţa informării semnificative prin ziare, stamba s-a acomodat cu oralitatea (să ne amintim, pentru mai încoace, de sintagma „radio şanţ”), iar „gura lumii [fiind] slobodă”, a da în stambă „a face cunoscut unui public” a devenit „a face bine cunoscut, celebru”, ca la Anton Pann (acesta deşi mare tipograf la începutul secolului al XIX-lea): „Căci era vestită şi în stambă dată/ De văduvă grasă, putredă bogată” (Povestea vorbii). Dar viziunea consemnată de Pann se păstrează, în ceea ce priveşte „look-ul” şi... mondenităţile, până astăzi, în atenţie fiind persoane considerate importante: un actor „n-a putut rezista şi s-a dat în stambă la venerabila vârstă de 96 de ani…” (contributors.ro); un membru al Casei Regale „s-a dat în «stambă» cu amorurile lui pe unde apuca şi pe unde nici prin cap nu-ţi trecea” (/inpolitics.ro/). Orizontul calificării se poate extinde („Bill Clinton s-a dat în stambă suflând într-un fluier, la o petrecere de Crăciun găzduită de Casa Albă”; /ziarulevenimentul.ro/), după cum intervine şi orchestrarea paremiologică: „V-aţi dat destul în stambă pe bani furaţi, a-nţărcat bălaia” (/gandul.info/).

Mutaţie. Pentru contemporani, evaluarea prin expresia în discuţie trece însă de etica şi responsabilităţile personale, „datul în stambă” fiind reproiectat social, ca demascare. Astfel că, de la registrul informal şi de la cel mai mult sau mai puţin ludic, discursul capătă amprenta judiciarului şi demonstrativului, cu raportare la „nedrept”, la „blamabil”: „Ruşine, puţină decenţă, ne-am dat iar în stambă ca un popor care nu este în stare să-şi gestioneze problemele” (/petitieonline.com/). În mod normal, vizaţi sunt directorii de opinie şi ziariştii: „Deontologul s-a dat în stambă” (/dichisuri.ro/); „Domnule U., domnule Ch., v-aţi dat în stambă. V-aţi dat arama pe faţă...” (/ro-ro.facebook.com/). În cazul celor de pe scena politică, în discuţie este, de fapt, iresponsabilitatea socială, eventual indecenţa, în funcţie de împrejurare: „V. P. s-a dat în stambă cu C. T. la romania tv” (/mondonews.ro/); „Politicienii s-au dat în stambă şi în noaptea de Revelion” (/politicata.wordpress) etc.

* Corespondenţe. Originarului dat în stambă i-a luat locul expresia a da la gazetă (la ziar), cu referire la rubricile acestora de noutăţi senzaţionale (vezi satira O profesiune de credinţă, din 1857, a lui Gr. Alexandrescu: „Pentru cea mai mică vină, ce o va numi hoţie, Ne vom vedea prin gazete, poate şi la puşcărie”). Unele (pe drept cuvânt) de natură să-i creeze celui dat în stambă sau la gazetă, iar astăzi pe sticlă, o faimă proastă, asemănătoare celui dat în vileag - adică făcut de râs în faţa lumii. Dar mirajul publicităţii depăşeşte, adesea, dezavantajul referinţelor reprobabile: „Datul ăsta în stambă la televizor al Ioanei T. este la înţelegere cu televiziunea” (/cancan.ro/); „Majoritatea televiziunilor încearcă să facă rating promovând nulităţi dispuse să se dea în stambă la modul cel mai vulgar” (/enational.ro/).

* De la Cehov citire. Situaţia la care ne-am referit a fost surprinsă cu mult umor de un scriitor care a început ca jurnalist. În schiţa Bucurie, Antoşa Cehonte descrie cumulul celor două aspecte, publicitatea şi discreditarea: un personaj neînsemnat, copleşit de eveniment, se laudă, faţă de membrii familiei, cu notiţa din ziar ce-l scosese pentru moment din anonimat relatând accidentul (sau incidentul) pe care-l provocase în stare de ebrietate! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri