Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

De la Hollywood-ul din The Artist la Cecenia zilelor noastre din The Search

GALERIE
Michel Hazanavicius
  • Michel Hazanavicius
- +

Michel Hazanavicius, asteptat in curand si la Bucuresti: „Nu imi petrec toata viata facand glume si incercand sa fiu dragut“

Dupa The Artist (2011), filmul care i-a adus Oscarul pentru Cel mai bun film si Cel mai bun regizor, Michel Hazanavicius a schimbat complet registrul, prezentandu-se in acest an in competitia Festivalului de la Cannes cu The Search, un remake al filmului omonim al lui Fred Zinneman din 1948, in care un supravietuitor de la Auschwitz isi cauta mama intr-o Europa in ruine. Hazanavicius a mutat actiunea in Cecenia de azi si in locul reprezentantilor United Nations Relief and Rehabilitation Administration i-a pus pe cei ai Crucii Rosii, Uniunii Europene si ONG-urilor. Filmul, care le are in distributie pe Bérénice Bejo si Annette Bening, n-a mai avut aceeasi primire entuziasta ca The Artist, criticii reprosandu-i ca, desi bine facut, e „didactic“ si „se naruie sub greutatea propriei indignari morale“ („Variety“). In avanpremiera vizitei pe care Michel Hazanavicius o va face in Romania ca invitat al Festivalului Les films de Cannes à Bucarest (24-30 octombrie), iata mai jos interviul pe care l-am realizat cu el in timpul Festivalului de la Cannes.

Ce v-a atras atentia la filmul lui Fred Zinneman, facandu-va sa doriti un remake?
Au fost doua elemente. In primul rand, structura lui narativa mi s-a parut foarte buna, chiar daca filmul mi se pare azi putin imbatranit (structura cred ca a fost mai buna ca la mine pentru ca am acum senzatia ca am schimbat si unde nu era cazul), iar al doilea element a fost unghiul emotionant de abordare, care mi s-a parut foarte nimerit pentru un film pe un subiect atat de violent. Filmul lui Fred Zinneman trata despre lagarele de concentrare intr-o vreme cand nimeni nu vorbea despre ele si, vazandu-l, am fost inspirat sa fac un film despre Cecenia, pentru ca nu stiam cum sa fac acest lucru, mai ales dupa The Artist. Filmul lui Fred Zinneman mi-a oferit un punct de acces in melodrama intr-un mod foarte emotionant.

Intr-adevar, parca ati schimbat cu totul macazul.
Am coprodus si coscris un documentar despre genocidul din Rwanda, si am coprodus un documentar despre Revolutia Portocalie din Ucraina, asa ca as putea spune ca preocuparea mea e si nu e noua. In plus, sunt o fiinta umana, nu imi petrec toata viata facand glume si incercand sa fiu dragut. Asta e personalitatea mea, asa sunt eu. Cred ca mai dificil imi e sa infatisez munca oamenilor, sa o fac accesibila. Ce a mai fost dificil pentru mine a fost sa imi asum faptul ca pot face un astfel de film. Mi-a fost greu ca regizor sa abordez un subiect atat de serios si am incercat sa fiu corect si respectuos cu el, ramanand corect si respectuos si cu mine insumi. Adica sa fiu exact si precis, dar sa fac cinema.

La conferinta de presa ati spus ca unul dintre motivele pentru care ati facut filmul a fost istoria familiei dumneavoastra.
Chiar am spus asta? Vin dintr-o familie evreiasca polonezo-lituaniana si, pentru mine, figurile cele mai emblematice ale celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt, asa cum le spune in franceza, „les justes“, adica acei oameni care, nefiind evrei, au salvat viata evreilor. Mi se pare emotionant gestul de a salva alti oameni, mai ales cand el nu vine dintr-un reflex identitar. Mi-am spus ca oamenii acestia mor in indiferenta si ca, daca viata m-a rasfatat, pot incerca sa fac ceva pentru ei acum.

 

CITEŞTE interviul realizat de Iulia BLAGA

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri