Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Titlul de mai sus este paradoxal atît prin formă, cît şi prin conţinut. Se ştie că nu am voluptatea tradiţională de a rezuma capitole întregi în titluri extinse. Aici însă nu văd posibilitatea eschivei: subiectul dezvăluie conotaţii dramatice, claritatea explicaţiei (fie ea şi dezvoltată!) deţinînd, de aceea, prioritate. Legat de eventualul sens contradictoriu, cheia lămuritoare se află în cuvîntul „biată“.
Cum ar putea fi, într-adevăr, una dintre cele mai ilustre ramuri academice din istoria învăţămîntului universitar ieşean, în speţă secţia de filologie clasică, „biată“? Ei bine, poate. În anul de graţie 2018, conducerea Universităţii noastre, cu largul concurs al conducerii actuale a Facultăţii de Litere (facultate din care, vai, colectivul de Studii Clasice face parte!) a decis suspendarea formaţiilor de studenţi înscrişi (la Latină şi la Greacă) deopotrivă în ciclul de licenţă şi în cel masteral. Motivul e unul vechi şi, din păcate, justificabil - grosso modo - din unghiul legislaţiei în vigoare ce finanţează educaţia superioară din România pe cap de student sau per capita, cum se spune îndeobşte (ironic, folosindu-se chiar o sintagmă latinească!). Aşadar, ai buget suficient pentru susţinerea (autonomă) a unei linii de studiu doar dacă ai suficient de mulţi studenţi înscrişi la respectiva secţie. Nu-i ai, Universitatea, în virtutea principiului bunei gestionări a resurselor băneşti, poate recurge la închiderea ei.
În contextul amintitei „suspendări“ de formaţii de studii, Latina şi Greaca intră, la Universitatea din Iaşi, „în lichidare“ (adică, pe fondul aplicării aceloraşi rigori financiare şi anul viitor - rigori, în esenţă, inevitabile, întrucît situaţia „numerică“ a candidaţilor la filologie clasică nu are cum să se schimbe, din raţiunile detaliate mai jos! -, linia de greacă şi latină, după măcar 160 de ani de apartenenţă strălucită la Literele moldave, se va închide definitiv!). Bine, veţi zice, dar, dacă astfel e întocmită legea finanţării educaţionale româneşti şi dacă vin atît de puţini inşi să studieze limbi clasice, ce poţi să faci? La vremuri noi, oameni noi şi, mai ales, discipline noi! Oare (întreb şi eu ca anglo-americanistul cîrcotaş)? Cu siguranţă, nu. O privire rapidă peste programele de studii ale marilor universităţi de pe mapamond ne confirmă faptul că filologia clasică funcţionează, negreşit şi invariabil, în toate curiculele de umanioare, pînă şi în ţările unde latina nu revelă numai statut de „limbă moartă“, ci şi de „limbă (total) străină“ de civilizaţiile şi tradiţiile sistemelor în cauză (anglofone, germanofone etc.). Americanii de pildă, ca să dau un exemplu din spaţiul capitalist prin excelenţă, unde eficienţa economică este literă de lege, nu-şi permit să elimine latina, greaca (ori slavistica, apropo de o altă problemă filologică spinoasă la noi!) din arhitecturile lor academice. Aceste limbi sînt incluse în departamente speciale, sugestiv denumite Departments of Critical Languages şi finanţate în regim diferit (a se citi „preferenţial“).
Evident, nici acolo, nici altundeva, nu se îngrămădesc armate de studenţi pentru o licenţă în filologie clasică! Studiile în chestiune constituie un domeniu de elită şi, ca atare, de nişă. Nimeni însă nu-şi pune vreodată problema „abolirii“ lor, pe motive de inadecvare economică, întrucît ele se identifică - istoric judecînd lucrurile - cu însăşi apariţia primelor universităţi, cu însuşi debutul ideii de spirit academic în evoluţia umanităţii. Misiunea universitară (veritabilă) porneşte fix de la asumarea valorilor clasice ale educaţiei, valori pe care o şcoală superioară trebuie să le propage - desigur, întotdeauna cu mijloace adaptate prezentului şi necesităţii de progres! - în decorul (post)modernităţii. Într-o asemenea notă, la Iaşi - avem datoria să observăm -, filologia clasică se confundă cu rădăcinile învăţămîntului universitar, precedînd, prin impact, manifestare şi substanţă, toate celelalte domenii academice pentru care rămîne, iată, piatră de temelie. Cum ar fi Literele fără filologia străveche, autentică, arhetipal valabilă? Cum ar fi Dreptul fără latină? Cum ar fi Istoria, Filozofia şi Teologia fără limbile clasice? Cum ar fi Matematica fără Pitagora, Biologia fără îndreptarele de expresii latineşti, Chimia şi Fizica fără universul spiritual antic? Cum ar fi Medicina fără Hippocrate? Cum/unde/ce ar fi România aceasta (pe care o tot invocăm sacrosanct „la centenar“, dar pe care o tratăm cu o nesimţitoare lipsă de atenţie!) fără Roma precreştină?... Nişte meditaţiuni pentru administratori academici (şi nu numai!) vremelnici, însă cu puteri decizionale potenţial distructive la scară mare, istorică! În postura mea de om de litere, mă mărginesc să constat că părinţii fondatori ai Universităţii din Iaşi, precum Kogălniceanu, Xenopol, Maiorescu, Philippide, Ibrăileanu, se răsucesc astăzi în morminte...
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |