Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
La recomandarea unui bun prieten, am citit o carte interesantă: Scurta cronică a Annei Magdalena Bach. Traducerea românească a textului a fost făcută de George Sbârcea (de asemenea, autorul prefeţei şi al notelor însoţitoare). Volumul a apărut la Humanitas, în 2007, şi reprezintă o biografie a compozitorului german Johann Sebastian Bach.
Tehnic vorbind, cea care o scrie este doamna din titlu, Anna Magdalena, a doua soţie a marelui organist din Leipzig. Există însă controverse printre istorici. Bănuiala dominantă - devenită aproape certitudine în istoriografie - e că volumul ar fi fost de fapt redactat, abia în 1925 (aşadar, la 75 de ani de la moartea lui Bach!), de o prozatoare britanică, Esther Meynell, fascinată pesemne de muzica şi personalitatea creatorului cantatelor laice. Meynell ar fi preferat anonimatul, construind biografia din perspectiva Annei, o figură mai degrabă enigmatică, puţin dezvăluită posterităţii compozitorului (deşi, straniu, unii specialişti consideră că ea a realizat, tacit, bucăţi muzicale celebre din opera lui). În sfârşit, dilema identităţii reale a autoarei nu se va rezolva probabil niciodată. Ceea ce ar frapa la textul în chestiune rămâne acurateţea datelor şi informaţiilor biografice. S-ar pune prin urmare, firesc, întrebarea de unde ar fi ştiut romanicera londoneză, la începutul secolului XX, nişte amănunte intime din existenţa unui neamţ - fie el şi notoriu, precum Bach - trăitor în Imperiul Prusac din prima jumătate a veacului al XIX-lea? Impresie greşită. Cercetători noi au constatat că detaliile respective nu ar fi chiar atât de exacte pe cât par, dar că, această carte fiind cea mai citită biografie a lui Bach, ele au ajuns să funcţioneze drept normă. Sunt, cu alte cuvinte, percepute ca istoria factuală incontestabilă a vieţii importantului cantor (profesia „oficială” a compozitorului în Leipzig, oraşul unde a petrecut mulţi ani şi unde, de altfel, a şi murit).
Bizareria mă determină să presupun ceva. Oare nu cumva găsim în istoriografie o pornire irepresibilă pentru asemenea „transferuri” dinspre realitate (factualitate) către narativitate? Adică o predilecţie pentru reprezentarea ficţionalizată a lumii (devenită, prin frecventarea sa de numeroase generaţii, încântate la exerciţiul „romanţării”, „istorie” fermă, aflată dincolo de orice dubiu analitic)? Personal, cred că da. Întâmplător, am călătorit recent la Leipzig (Lipsca - apropo de Lipsca, ştiaţi că vestitul nume de stradă bucureşteană, Lipscani, vine de la cuvântul vechi lipscan, care însemna negustor sosit cu mărfuri din Leipzig, pentru comercializare, în acest punct nodal al capitalei noastre?). Am vizitat şi biserica Sf. Toma, unde Bach a fost, spuneam deja, multă vreme, „cantor” (organist şi instructor muzical al şcolii bisericeşti). Aici te uimesc două lucruri. Mai întâi, statuia compozitorului. Îl vedem, impozant, pe genialul Bach elegant, aranjat, după moda momentului, cu perucă şi redingotă. Totuşi, un amănunt ciudat al sculpturii derutează. Cantorul, în pofida prestanţei, îşi arată buzunarele pantalonilor goale (scoase în afară) - semn al sărăciei lucii, idee pe care pedalează şi cronica Annei Magdalena (Esther Meynell). Privind casa alăturată, unde a locuit compozitorul până la moarte, eşti însă tulburat. Ai în faţă, dacă nu un palat, cel puţin un conac maiestuos! În al doilea rând, în interiorul bisericii, produce confuzie cripta ce adăposteşte, prezumtiv, osemintele lui Bach. „Prezumtiv”, pentru că, iniţial, muzicianul ar fi fost înmormântat, într-un cimitir local, sub o piatră tombală nemarcată (!). Mai târziu, rămăşiţele i s-au transferat într-o altă biserică din zonă, bombardată de aliaţi. Ele ajung, finalmente, la Sf. Toma cu suspiciunea legitimă că ar putea să nu îi aparţină lui Bach. Inutil de precizat că biografia Annei ne spune, cu „exactitate”, şi ultimele cuvinte ale compozitorului înainte de a-şi încredinţa sufletul Domnului!
Individul apreciază aşadar mitologizarea, eroizarea trecutului. Odată intrat pe un astfel de făgaş de percepţie, istoria autentică se compromite pur şi simplu, nu mai deţine nici o şansă de „redresare”. Bach-eroul constituie un „mitem” istoric infinit mai apetisant decât Bach-omul. Ne transportă, instantaneu, într-un univers dinamic, plin de culoare vitală. Tot aşa procedează alte, miliarde, de „imagini” ale epocilor apuse, pe care le preferăm trecute, reconfortant (din punct de vedere psihologic), prin lentila deformatoare a imaginaţiei mai curând decât consemnate, arid, în manuscrise deteriorate de colbul vremii. Ficţiunea conferă sens existenţei, istoria o aplatizează. Literatura este citită în clipele de fericire ale intervalului biografic, realitatea va fi trăită, încrâncenat, zi de zi. Textul ne eliberează, lumea ne capturează (cu asupra de măsură, am putea zice!). Scurta cronică a Annei Magdalena Bach învaţă cititorul să practice separarea celor două planuri. Şi nici măcar nu e o învăţătură rea.
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Al.I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |