marti, 19.03.2024
Dacă ospitalitatea ideală exclude în principiu condiţionările, toleranţa recunoaşte diferenţa, o acceptă, dar îi raţionalizează şi reglementează funcţionarea. Tocmai de aceea este percepută astăzi ca o formă „rezonabilă” de compromis, făcând posibilă coexistenţa paşnică a indivizilor şi a grupurilor cu identităţi etnice, culturale, religioase eterogene.
Latinescul tolero trimite la capacitatea de a suporta, a accepta sau răbda prezenţa celuilalt. Dicţionarele filosofice descriu toleranţa drept „maniera de a acţiona a unei persoane ce suportă fără a protesta o atingere a drepturilor sale, chiar dacă ar fi putut să o reprime”; „maniera de a acţiona a unei autorităţi ce acceptă deschis, în virtutea unei obişnuinţe, o anume derogare de la legile sau reglementările pe care este însărcinată să le aplice”; „dispoziţie a spiritului sau regulă de conduită constând în a lăsa fiecăruia libertatea exprimării opiniilor, chiar atunci când nu le împărtăşeşti”.
Toleranţa înseamnă îngăduinţă, acceptare, acord, aprobare a diferenţei, chiar dincolo sau mai presus de preferinţele şi opţiunile proprii. Aceasta se obţine prin gestionarea în comun a drepturilor civice şi a libertăţilor dobândite conform propriului statut social. Discursul toleranţei disimulează în fapt tensiunea relaţiilor de putere structurate ierarhic; este discursul stăpânului, al majoritarului în raport cu supuşii, cu minoritarii; este discursul celui puternic în raport cu cel slab.
Americanul Michael Waltzer (Despre tolerare, Editura Institutul European, Iaşi, 2002) identifică mai multe forme ale toleranţei: acceptare a diferenţei de dragul păcii; indiferenţă pasivă şi benignă faţă de diferenţa celuilalt; recunoaşterea de principiu a drepturilor celorlalţi, chiar dacă nu sunt şi aprobate cu sinceritate; deschidere spre ceilalţi, însoţită de curiozitate şi respect; aprobarea entuziastă a diferenţei, văzută ca o formă de etalare a creaţiei, de îmbogăţire sub aspect moral şi cultural. Pluralitatea, diversitatea sunt tot mai prezente în comunităţile mari, deschise, în regimurile structurate democratic. Spiritul de toleranţă face posibilă coabitarea grupurilor eterogene. Intoleranţa, în schimb, este sursa previzibilă a conflictelor de tot felul.
Ospitalitatea şi toleranţa sunt administrate funcţie de felul în care este perceput străinul. În vremurile noastre, se invocă legi ale ospitalităţii, de felul celor formulate de Klossowski (Les lois de l’hospitalité, Gallimard, Paris, 1995), care prescriu cadrele acceptării celuilalt. Astfel de reguli devin caduce şi ineficiente dacă termenii „contractului” sunt încălcaţi prin extensie unilaterală, fie de către gazdă (stat, conducător, stăpânul casei, proprietar), fie de străin (imigrant, exilat, nomad, minoritar). Excesul de restricţii primejduieşte libertatea, facilitând soluţii represive; absenţa lor încurajează „fără-de-legea”, subversiunea şi violenţa. Xenofobia este urmarea unor astfel de interpretări abuzive.
În a sa Etică postmodernă, Zygmund Bauman distinge două tipuri umane specifice vremurilor de acum: vagabondul şi turistul. Aceştia circulă ca străini în spaţii populate de alţii. Vagabondul este un pelerin fără destinaţie, un nomad fără traseu prestabilit. Spaţiul traversat de el este imprevizibil, nestructural. Logica înaintării este aleatorie şi capricioasă, după noroc. Turistul, în schimb, face experienţa unui spaţiu raţionalizat, pe care îl parcurge strategic, premeditat. El are de partea sa toate cele necesare deplasării. Degajat de mizele câştigului şi supravieţuirii, scopul călătoriei sale poate fi pur cognitiv sau estetic. Turistul converteşte ospitalitatea într-un concept funcţional, supus unei logici parteneriale, reciproc profitabile. El plăteşte cu anticipaţie ospitalitatea scontată. Preţul acesteia este proporţional cu valoarea investiţiei. În contrast cu acesta, vagabondul fură, cerşeşte, fraudează, deranjează. Mereu indezirabil, el va fi în consecinţă izolat sau rejectat spre traiectorii subterane, nocturne sau periferice. Multe din frustrările şi resentimentele sale se ivesc tocmai pe fundalul insecurităţii, al excluziunii şi sărăciei.
Tiparul agreat în luma civilizată este cel al turistului. Locul popasurilor sau al obiectivelor de vizitat este previzibil şi transparent. Spaţiul public alocat lui este sistematizat în detaliu, spre a-i face sejurul plăcut şi reconfortant. Intrat în „reţeaua” organizată special, el oferă bani, bun-simţ şi respect, primind în schimb atenţie şi ospitalitate, fără discriminare.
Există şi un sens cultural al mobilităţii, oarecum diferit de cel comercial sau de cel turistic. Circulaţia în sens cultural poate exclude mişcarea sau deplasarea, căci există şi un nomadism „static”, imobil. Poţi fi în Europa (european) din afara ei, după cum poţi fi în afara ei din interior, prin propria izolare sau refuzul valorilor consacrate şi recunoscute ale acesteia. Enclavizările voluntare, separatismul „la interior”, izolaţionismul arbitrar, dictat de voinţa de a impune găzduitorului sau majoritarului propria identitate devin astăzi surse ale unor conflicte radicale. În aceste condiţii, se cuvin rediscutate atât legile ospitalităţii, cât şi limitele toleranţei. Cum altfel să răspunzi agresivităţii făţişe, ostentaţiei şi obrăzniciei fără margini? Cum să întorci creştineşte obrazul, când eşti sfidat, batjocorit şi chiar ucis în propria casă?
Petru Bejan este profesor universitar doctor, director al Departamentului de Filosofie din cadrul Universităţii ”Al.I.Cuza” şi membru al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |