Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

HOMO VALACHUS

Despre prelegerea subliminală

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

 Ar fi minunat ca, într-o lume perfectă, profesorii tentaţi „să vorbească”, delicat sau ferm, cu studenţii lor pentru a le influenţa votul ori pentru a-i „folosi” (în orice mod!) să se gândească o secundă că, în mintea tinerilor, se produce, în împrejurările de acest gen, un transfer subliminal.

Încă de pe la începutul anilor nouăzeci se vorbeşte, în mediul universitar, despre faptul că studenţii votanţi din diversele foruri academice (cum ar fi consiliile profesorale din facultăţi şi senatele instituţiilor de învăţământ superior) sunt folosiţi de unii profesori ca masă de manevră electorală. Cum se întâmplă acest lucru? Destul de simplu: un cadru didactic interesat de rezultatul unui vot în structurile amintite (şi nu mă refer doar la alegeri – deşi, recunosc, ele deţin probabil capul de afiş în interiorul fenomenului! –, ci şi la „treceri” de regulamente, dispense, metodologii, amendamente etc.) discută, în prealabil, direct ori prin intermediar, necesarmente conspirativ, cu grupul de studenţi electori sau măcar cu un lider influent de-al lor, explicându-le/explicându-i cât de important este ca problema aflată în pragul supunerii scrutinului democratic să fie tranşată într-un anumit fel. „Felul” agreat, desigur, de respectivul universitar.

Să ne înţelegem bine! Pe de o parte, nu mă interesează aici dacă studenţii în cauză fac, ultimativ, jocul „agentului” electoral. Am convingerea că mulţi dintre ei preferă să rămână oameni liberi şi votează, în cele din urmă, cum le dictează conştiinţa. Pe de altă parte, subliniez că nu gestul în sine (de a contacta un segment al votanţilor şi a încerca să-l atragi către valorile tale) mi se pare reprobabil. Ştim cu toţii că, în politică, aşa-zisul lobby se practică în lumea civilizată, de decenii întregi, cu mare entuziasm, inclusiv în inima liberalismului civic, adică în America. I se permite oricui să-şi susţină şi să-şi argumenteze un principiu pe care nădăjduieşte să-l transforme în lege (în funcţie, dacă înlocuim principiul cu un individ candidat la poziţia de vârf al unei comunităţi date!) înaintea celor de al căror vot speranţa sa depinde. Accept aceste eventuale obiecţii, cerându-vă însă permisiunea să remarc o mică nuanţă particularizatoare!

Deja am sugerat-o, în fond, printr-un (inevitabil) termen folosit mai sus: politică. În politică, astfel de acţiuni au, într-adevăr, doza lor de legitimitate. Totuşi – să nu uităm! – trimiterea iniţială era la mediul universitar.„Lobby”-ul descris de mine se lega de sistemul academic, măcar intenţional – nu treceţi cu vederea detaliul! –, apolitic. Presiunea electorală menţionată ilustra, ca să fim foarte exacţi, manipularea conştiinţelor unor studenţi cu ajutorul autorităţii profesorilor lor (frământaţi de interese meschine). Ce simţim ca fiind deranjant în această ecuaţie? Păi, bănuiesc, din start, însăşi disproporţia dintre actanţi. Să sesizăm că, dacă, în lumea politică, lobby-ul se derulează, în general, între politicieni, oameni de afaceri, administratori şi reprezentanţi ai mecanismelor societăţii, i.e. între inşi egali, cu identităţi clar conturate, în universul academic, situaţia rămâne fundamental diferită!

Palierul relaţiei profesor-student nu oferă cadrul normativ-etic pentru desfăşurarea de „campanii electorale” şi, cu precădere, de „campaniil” corupte prin ideea tranzacţionării votului (nu degeaba se propovăduieşte, cu atâta aplomb, apolitismul obligatoriu al instituţiilor de învăţământ de la noi şi de aiurea!). Profesorul trebuie să modeleze conştiinţa şi intelectul studentului, nu să se folosească de ele în scopuri mărunt-personale. „Utilizarea” lor greşită, fie şi sub aparenţa lobby-ului electoral, dă senzaţia manipulării şi chiar a abuzului. Profesorul nu poate fi – măcar în procesul exercitării funcţiei sale paideice – politician. Ipostazele se exclud ab initio. Politica restrânge, divizează şi mistifică, educaţia deschide, uneşte şi, mai presus de orice, caută adevărul. Intelectualul din politică îşi exploatează inteligenţa şi pregătirea, egoist, pentru victoria şi idealurile unui grup închis, intelectualul din educaţie se oferă pe sine, generos, multitudinii.

Indubitabil, textul acesta nu are şi nu ar putea avea vreodată o miză, cum ar veni, „juridică”. Filozofia democratică îngăduie, prin însăşi esenţa ei, asemenea tactici de, să spunem, lobby (şi) în spaţiul universitar. De aceea, ele vor continua, fără îndoială, (şi) în viitor. M-aş bucura însă dacă s-ar percepe aici un principiu moral elementar. Ar fi minunat ca, într-o lume perfectă, profesorii tentaţi „să vorbească”, delicat sau ferm, cu studenţii lor pentru a le influenţa votul ori pentru a-i „folosi” (în orice mod!) să se gândească o secundă că, în mintea tinerilor, se produce, în împrejurările de acest gen, un transfer subliminal. Cu neputinţa structurală de a-i „scoate” din poziţiiile lor de maeştri formatori, discipolii îşi vor percepe (şi) atunci profesorii ca aflându-se în actul ţinerii unei „prelegeri”. O „prelegere” graţioasă, în care impozanţii dascăli îi învaţă că interesele micilor oculte, gregarismul ieftin şi voluptatea trişării vor fi mereu, în istoria unde junii sunt pe punctul de a păşi, mai importante decât dreptatea, corectitudinea, libertatea şi valoarea.

 
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor şi decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri