Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre principialitate (II)

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Nimeni nu se poate considera o instanţă morală. Toţi avem defecte, dar suntem obligaţi să nu permitem slăbiciunilor noastre personale să-i vulnerabilizeze sau chiar victimizeze pe cei din jur. Pe acest palier apare principialitatea ca mod de viaţă - în felul în care îţi gestionezi neputinţele în raport cu oamenii de lângă tine.

Întrebam săptămâna trecută ce este, până la urmă, principialitatea? Cred că, la o analiză de detaliu, a fi principial înseamnă a dezvolta rigoarea respectului necondiţionat pentru celălalt. Mai precis, pentru libertatea şi integritatea sa ca individ. Unora, acest lucru li s-ar putea părea uşor de îndeplinit (doar atât?, credeam că principialitatea e chestiune grea!), altora, abstract (ce spune oare ăsta?, libertatea şi integritatea celuilalt?, limbaj de lemn, n-are nici un sens!). Accept, până la un punct, astfel de reacţii şi valabilitatea lor parţială, pentru că, într-adevăr, principialitatea nu se arată ca una dintre cele mai sofisticate noţiuni etice şi nici nu pare dificil de practicat. Să clarificăm ceva de la bun început. Nu emit aici sentinţe morale, de pe false poziţii virtuoase. Suntem oameni, nu îngeri. Nimic din ce e uman nu ne-a rămas, probabil, necunoscut, iar această „cunoaştere” include mereu şi propriile noastre slăbiciuni. Nu ezit să constat, prin urmare, că principialitatea reprezintă un concept esenţialmente uman şi civic, care se adresează indivizilor şi nu sfinţilor. A fi principial nu implică automat axioma că ai fi un monument de moralitate. Principialitatea se aşază pe intervalul gri, contradictoriu, inconsecvent, al umanităţii. Nu descrie rigidităţi şi inflexibilităţi imposibil de surmontat de către insul comun. Nu te clasifică, etic, pe tine ca individ, ci îţi trasează o conduită etică faţă de ceilalţi indivizi. De aceea, o defineam drept respect pentru libertatea şi integritatea alterităţii.

Nimeni nu se poate considera o instanţă morală. Toţi avem defecte, dar suntem obligaţi să nu permitem slăbiciunilor noastre personale să-i vulnerabilizeze sau chiar victimizeze pe cei din jur. Pe acest palier apare principialitatea ca mod de viaţă - în felul în care îţi gestionezi neputinţele în raport cu oamenii de lângă tine. Menţionam data trecută presa. Am trăit în presă şi ştiu provocările acestui format existenţial. Pot înţelege aşadar lupta pentru supravieţuire jurnalistică şi tot ce incumbă ea (voluptatea pentru senzaţional, discreta manipulare a atenţiei consumatorului, îngroşarea amănuntelor picante etc.), însă nu am cum să accept deturnarea profesiei în sine (prin minciună, mistificare, calomnie, parti pris grosolan, vulgaritate). Aceasta constituie o agresiune împotriva celuilalt, în speţă, împotriva cetăţeanului - cel pe care pretinzi că îl slujeşti - şi o abdicare de la principialitate. În liberul nostru arbitru, să recunoaştem, viciul este mai tentant decât virtutea. Ca om cu slăbiciuni şi neputinţe, nu îi judec pe cei care optează pentru, vorba lui Georges Bataille, „partea blestemată”. Problema intervine atunci când ei devin neprincipiali în opţiunea lor şi lasă „partea blestemată” să-i contamineze ori să-i afecteze pe semeni. Slăbiciunea cuiva, asumată, cu smerenie şi pocăinţă, în spaţiul privat, al intimităţii inofensive, seamănă aproape cu o virtute. „Suferindul” în cauză merită o anumită doză de preţuire. Practicată în afară, în dauna celorlalţi, ea se manifestă drept agresiune neprincipială, „calificându-se”, cum ar veni, pentru oprobriul public.

Există oameni cu slăbiciune pentru alcool. E problema lor, atât timp cât beau şi apoi se culcă (ne)liniştiţi. Când se îmbată însă şi îşi sună colegii pentru a le debita măscări, scriu e-mail-uri cu propuneri indecente, adresate soţiilor prietenilor (aşa cum proceda, nu demult, un personaj autohton, cam agitat psiho-motor de felul lui) sau când, situaţi într-o poziţie socială semnificativă, se „magnetizează”, dimineaţa, în biroul propriu şi, mai târziu, clătinându-se apocaliptic, varsă, în spasme, pe coridoarele instituţiei (voi reveni, poate, cu amănunte din aceste simpatice naraţiuni „intelectuale”!), ei ies din sfera viciului personal şi pătrund în spaţiul agresiunii colective, dovedindu-se neprincipiali. La fel este înclinaţia excesivă pentru sexul opus. Ostoită prin mersul la aşa-numitele ori, după caz, aşa-numiţii, eufemistic, call-girls şi call-boys, înclinaţia respectivă rămâne tribulaţia ta privată. Revărsată însă asupra celor aflaţi sub eventuala-ţi autoritate, ea devine o jenantă hărţuire sexuală, grefată pe lipsa principialităţii. Similar, iubirea paternă este un sentiment firesc şi legitim. Totuşi, când, eşuând educaţional, te trezeşti cu o progenitură teratologică lângă tine, inaptă pentru cele mai elementare munci, şi încerci, disperat, să o promovezi, pe căi oculte, în defavoarea şi dispreţul celorlalţi, sentimentele tale părinteşti capătă o nuanţă patologică şi, inevitabil, neprincipială.

În concluzie, fără a fi etica însăşi redusă la esenţe, principialitatea ilustrează o regulă de bază în funcţionarea unei societăţi. În ce mă priveşte, mă străduiesc din răsputeri să o localizez în România noastră cea de toate zilele. Par adesea un ornitolog uşor defazat, în căutarea păsării rare.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri