Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Despre sfinţenie

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Fie şi înzestrat cu vocaţia mântuirii, individul nu-şi poate depăşi condiţia prin sine, ci doar prin pronie, prin intervenţia divină care va să zică, prin acel deus ex machina al tradiţiei. Până în pragul sfinţeniei propriu-zise, omul arată credinţă şi voinţă. Ce se întâmplă dincolo de acest hotar este o chestiune de transcendent.

Într-un excelent articol din 29.07.2016 („O crimă odioasă” - Ziarul de Iaşi) despre implicaţiile inevitabil religioase ale războiului actual, dus de terorismul islamic împotriva Europei, implicaţii ignorate cu bună ştiinţă de „tenorii corectitudinii politice” (am citat din textul în cauză!), profesorul Alexandru Călinescu aminteşte şi filmul din 2010 (premiat cu Palme dOr şi César) al lui Xavier Beauvois - Des hommes et des dieux/ Despre oameni şi zei. Am văzut respectiva peliculă şi, mărturisesc, am rămas profund impresionat, mai ales că, aşa cum observă şi domnul Călinescu, ea se bazează pe fapte reale. E vorba despre un episod dramatic, derulat în Algeria, în 1996, pe fondul crizei guvernamentale locale şi al ascensiunii mişcărilor teroriste de tip islamic. Şapte (din nouă) călugări francezi, slujitori în Mănăstirea Atlas, au fost atunci răpiţi şi, ulterior, executaţi de trupele liderului musulman Ali Fayattia. Fraţii în cauză locuiau, de multă vreme, în spaţiul algerian, integrându-se perfect în comunitatea mahomedană din jurul aşezământului lor, în ciuda specificităţilor religioase. Algerienii convieţuiesc armonios cu benignii părinţi, beneficiind chiar de serviciile medicale, de calitate, pe care aceştia le oferă. Fratele Luc are un cabinet în mănăstire, unde sute de localnici află uşurare în diverse afecţiuni. Stareţul Christian se dovedeşte, de asemenea, un bun administrator, găsind excelente punţi de comunicare cu musulmanii. Interacţiunile celor două grupuri sunt, prin urmare, cât se poate de amicale. În acest decor mai degrabă paradisiac pătrund însă veşti tulburătoare. Guvernul corupt îşi pierde, treptat, credibilitatea în faţa populaţiei, iar fundamentaliştii islamici devin tot mai ameninţători în ţară.

Lumea este îngrijorată: fete care nu purtau vălul au fost violate în plină stradă, iar nişte ingineri croaţi cu contracte de muncă în Algeria sunt ucişi bestial. Călugării îşi dau seama că existenţa lor se va schimba. Filmul studiază amănunţit încordarea din obştea monahală, în aşteptarea patetică a unui deznodământ tragic. Avem toate datele (doi supravieţuitori) să credem că lucrurile au stat aşa şi că frământările fraţilor s-au desfăşurat întocmai. Întrunindu-se seara la sfat, ei nu ştiu exact ce să facă. Frica (legitimă) îi îndeamnă să plece înapoi în Franţa, dar, judecând faptele la rece, fiecare realizează că nu (mai) are la ce să se întoarcă. Viaţa lor e aici, sensul fiinţării capătă, pentru ei, materialitate numai în Mănăstirea Atlas. Detaliul mi se pare foarte interesant. Nu sesizăm nici o urmă de histrionism în aceste declaraţii. Nimeni nu vrea martirajul (monahii spun frecvent că nu doresc să moară, că nu au venit la călugărie pentru a fi ucişi). Toţi sunt oameni, nu sfinţi. Au slăbiciuni şi aprehensiuni. Se simt dezorientaţi. Dilema morală şi psihologică a călugărilor reprezintă punctul forte al filmului. Contextul îi obligă pe cei nouă să aleagă varianta eroică (de a sta şi a-şi înfrunta destinul), deşi nici unul nu are profil de erou (toţi ar prefera, absolut justificat, să existe o altă cale, să poată opta pentru altceva - mai simplu, mai confortabil, fără veleităţi sacrificiale). Titlul peliculei - o aluzie la Psalmul 82 (6-7) - pune accentul, inteligent, pe dualitatea creştină inerentă: umanitate vs. sfinţenie.

Fie şi înzestrat cu vocaţia mântuirii, individul nu-şi poate depăşi condiţia prin sine, ci doar prin pronie, prin intervenţia divină care va să zică, prin acel deus ex machina al tradiţiei. Până în pragul sfinţeniei propriu-zise, omul arată credinţă şi voinţă. Ce se întâmplă dincolo de acest hotar este o chestiune de transcendent. Nu diferită ne apare situaţia din mica obşte a Atlas-ului. Cu toate că ei aleg martirajul, în particular, fiecare dintre fraţi este apăsat de imense încordări emoţionale. Probabil că ei şi-ar dori ca sumbra expectativă să se sfârşească într-un fel sau altul. Nervii tuturor sunt întinşi la maxim. Slujbele se ţin sub presiune, monahii tresar când aud zborurile de patrulare ale armatei. După multă vreme, în cel mai neaşteptat moment cu putinţă, în miezul unei nopţi friguroase, un pâlc de terorişti pătrunde în mănăstire şi îi ridică pe călugări aşa cum se găseau: ciufuliţi, buimăciţi de somn, în indispensabili, complet lipsiţi de demnitate (în plus, cel mai bătrân dintre ei, Amédée - jucat excelent de Jacques Herlin -, răspunde primului impuls de conservare şi se ascunde, îngrozit, sub pat, unde, în viteză, fundamentaliştii omit să-l caute!). În aceste condiţii umilitoare (şi nu într-un context onorabil, cum ar fi fost rugăciunea colectivă, de exemplu!), cei şapte monahi se duc, ambigui, spre marele gest sacrificial. Individul nu-şi poate „programa” singur finalul, oricât de îmbunătăţit ar fi el. Nu putem extrage, prin urmare, decât o singură învăţătură de aici: nici un destin de sfinţenie nu poate să înceapă până când destinul umanităţii sordide nu îşi va fi epuizat şi ultima doză de cinism.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri