Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cea mai recentă montare în regia lui Andrei Şerban de la Opera Naţională din Iaşi este un exemplu elocvent de dezvrăjire a actului teatral. Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, în trei acte, este montată în două părţi şi o succesiune de tablouri, plecându-se de la modelul punerii în scenă de la Opera Bastille din Paris (1995), care de-a lungul timpului a stârnit reacţii controversate.
Huiduielile au venit din partea unui public conservator, obişnuit cu decorul static, cu imaginile idilice şi cu interpreţii performanţi din punct de vedere vocal, dar fără calităţi actoriceşti, dincolo de o expresie facială corespunzătoare. Ovaţiile - din partea celor care au apreciat ideile inovatoare ale regizorului: teme clasice, universale au o valoare mai mare atunci când sunt actualizate; în absenţa unei dinamici corporale, vocea este un mesager incomplet; interpretarea subiectului din prisma unei viziuni avangardiste, în materie de decor şi joc scenic, ca şi o nouă perspectivă asupra personajelor sunt de dorit.
Luminile deţin un rol foarte important în spectacol; un curcubeu rapid desfăşurat face trecerea între scene (circular şi simetric, o dată la început şi încă o dată spre finalul operei), alteori un alt ton e suficient (adăugarea ori reducerea unui reflector); de cele mai multe ori se merge în paralel cu cel puţin două lumini distincte. Astfel, rămâne memorabilă cromatic scena legământului, când verdele proaspăt se îmbină cu albastrul uşor metalizat, nuanţate de frunzele arămii. Se evidenţiază prin albastru obiectele din sala de forţă, pentru a o transforma în curte interioară, când Lucia dă glas dorinţelor şi temerilor ei; prin reflector, culoarea rochiei Luciei variază (de la fraise la roz) - atunci când îşi dispută poziţia în faţa fratelui. Asemenea modificări de lumină şi cromatică au, de obicei, nu atât rolul funcţional - de a asigura legătura dintre scene -, cât, mai ales, pe cel de a crea atmosfera spectacolului. Pe lângă normarea tehnică, luminile au rol descriptiv, punctând momentele spectacolului şi intensitatea energetică.
Dezvrăjirea actului teatral se produce prin interpretări regizorale în materie de decor, prin înlocuirea cadrului în care sunt intonate ariile şi construirea unor situaţii scenice dinamice, prin reconturarea viziunii asupra personajelor. ”Castelul” este modelat pe trei niveluri: zece uşi numerotate, ca de apartament, în partea de jos, cu o uşă dublă, ca de bloc (central), iar în partea superioară o terasă - locul corului/ al figuraţiei din background; deasupra uşii duble - un fel de mansardă cu geamuri mici, dintre care unul spart. Mai există încă două niveluri de figuraţie (în plan secund şi în prim plan - balerinii). Pe pereţii ”castelului” sunt montate spaliere, iar pe parcurs vor fi folosite poduri suspendate. Cam neobişnuit ca într-un spectacol de operă să te trezeşti cu pârghii, scripeţi, macarale… Acţiunea se desfăşoară ba într-o sală de gimnastică (bare orizontale, cal cu mânere, saltele, bancă), ba într-o curte interioară cu elemente de parc de joacă improvizat (leagăn, balansoar), ba într-un salon de spital psihiatric, care ar mai putea fi o cameră dintr-o unitate militară (o multitudine de paturi suprapuse). În permanenţă, decorul dezolant (frânghii, butoaie metalice, plăci de lemn) contrastează cu subiectul romantic şi cu atmosfera configurată prin lumini. Elementele de scenografie nu sunt pur decorative, ci intens accesate de actori. Enrico şi Edgardo se duelează pe un pod rulant, pe un altul este barată calea dintre îndrăgostiţi (prin încrucişarea a două baghete în alb şi roşu, ca ale poliţiei rutiere, numai că de proporţii); Lucia construieşte altarul dragostei din lingouri negre, răsturnate dintr-o roabă, risipind bucăţi de cărbune în loc de trandafiri, se tăvăleşte printr-un morman de melană, căutându-şi iubitul, dar dând peste arma crimei (toporul), intonează urcată pe bănci, scări de gimnastică, buturugi, alunecând pe o platformă. Eroina delicată îşi dezvăluie latura alienată. Lucia este figura centrală a spectacolului, care începe şi se încheie cu imaginea ei sumbră. Speranţele iniţiale i-au fost curmate de un destin tragic, prevestit.
Reprezentările lui Enrico şi Arturo, în acord cu tonul ironic cu care e construit momentul sosirii mirelui (cât şi imediat după) - confetti, alămuri, clovnerie, cabaret - parodiază opera bufă. La fel machiajul burlesc din pregătirea miresei. Perspectiva asupra personajului Edgardo rămâne una sobră, aceasta fiind contrabalansată de cor (feţe puternic pudrate, persiflând prin umbrele negre, deschise o înmormântare tipic americană), dar şi de bizareria celor trei mirese perindându-se pe scenă sau de cea a apariţiei corpului neînsufleţit. Întregul romantism este reinterpretat de Andrei Şerban prin folosirea grotescului, derizoriului, caricaturalului.
Cu toate acestea, tema rămâne serioasă - ”ocaziile” (S. Kierkegaard) fundamentale ale vieţii (păcatul, căsătoria, moartea). Fiecare om obţine edificarea în felul său (mărturisirea păcatelor/ întâlnirea cu Dumnezeu, împlinirea tainei cununiei/ ”dragostea învinge totul”, decizia de a împlini actul cel mai grav cu putinţă /întâlnirea cu ceea ce e lucrul cel mai nesigur dintre toate). Interpretarea lui Andrei Şerban răstoarnă prejudecăţile (familia, biserica, instituţiile care presupun uniformizare, reprezentate generic prin armată). Mesajul este actualizat, în sensul că se caută soluţii în prezent: în ce constă edificarea celui care sfidează instituţiile consacrate? A păcătosului care mărturiseşte că şi-a ucis soţul inacceptabil, din cauza unei legături mai profunde, nu un jurământ, ci dragostea dăruită de o inimă sinceră. A celui care refuză să mai creadă în angajamente. Ori a celui care înţelege că ”în mormânt nu există amintire”.
(Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, regia: Andrei Şerban, din distribuţie: Diana Ţugui/ Lăcrămioara Hrubaru Roată - Lucia, Adrian Marcan/ Jean Kristof Bouton - Enrico, Călin Brătescu/ Florin Guzgă - Edgardo, Andrei Apreotesei/ Andrei Fermeşanu - Arturo, dirijor: Vlad Iftinca, Metropolitan Opera din New York, decorul: Octavian Neculai, costumele: Lia Manţoc, premiere: 23 şi 25 septembrie, Sala Mare a TNI, producţie a Operei Naţionale din Iaşi)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |