Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Din şanţ în şanţ

GALERIE
mihai chiper200
  • mihai chiper200
- +

Noul şoc surprinde România într-o etapă internă asemănătoare celei din 2008-2009, înaintea unor alegeri, a declanşării unui concurs de pomeni electorale şi a aplicării măsurilor fiscale greu de gestionat concomitent.

Tema defaultului Greciei a trecut pe lângă urechile politicienilor noştri precum falimentul Lehman Brothers în 2008. Elada este pentru ei undeva între Puerto Rico şi Cuba; ne referim, desigur, la intensitatea radiaţiei solare, calitatea plajelor şi obiectivele turistice. Este o atitudine autistă similară celei din 2008, când ni se dădeau asigurări că valul crizei va rămâne blocat peste ocean. Drama e că nu provoacă reacţii nici când se produce la 500 de kilometri distanţă.

Noul şoc surprinde România într-o etapă internă asemănătoare celei din 2008-2009, înaintea unor alegeri, a declanşării unui concurs de pomeni electorale şi a aplicării măsurilor fiscale greu de gestionat concomitent. Prin 2008-2009, în preajma alegerilor, pe nişte deficite fantastice, agenda politică era monopolizată de unanimitatea privind creşterea cu 50% a salariilor profesorilor. Niciun partid nu a îndrăznit să spună că era hora dezastrului.

Să nu credeţi că ne-am lecuit. Chiar în ziua falimentului Greciei, Victor Ponta, premier în convalescenţă, saluta cea de-a doua mărire din acest an a salariului minim pe economie. În paralel, doar în ultima săptămână, premierul interimar Gabriel Oprea a aprobat mărirea salariilor de bază ale personalului nedidactic din învăţământ şi a lăsat posibilitatea unor creşteri semnificative pentru funcţionarii publici locali. Acelaşi Gabriel Oprea a dat undă verde unui proiect privind „reîntregirea” pensiilor militarilor, diplomaţilor şi a funcţionarilor parlamentari. Ca un făcut, preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, lansează ideea modificării legii salarizării bugetarilor, întreţinând iluzia că veniturile vor creşte, obligatoriu, pentru toţi. Ce trebuie să spunem pentru intenţii? Felicitări?

De unde bani? Evident, din împrumuturi. Cine mai spune la cât se ridică deficitul la fondul public de pensii? De când a venit la putere, în ultimii 3 ani, USL, apoi PSD, a crescut datoria publică cu 10 miliarde de euro. Raportul Curţii de Conturi arată că doar o sumă egală cu 0,1% din PIB a fost cheltuită pentru proiecte de infrastructură, cu restul a fost susţinută plata pensiilor şi salariilor bugetarilor. Guvernul şi-a dat seama că aceste 10 miliarde, ajunşi în consum, nu au adus suficientă creştere economică. Astfel a apărut un fel de mistică a impulsionării economice exclusiv prin scăderea agresivă a fiscalităţii.

De un an de zile, PSD şi PNL se află într-o competiţie de imagine pe seama scăderii taxelor. Concursul „cine-i mai liberal” s-a soldat cu o întrecere de frumuseţe pe seama noului Cod Fiscal şi a scăderii TVA. Dacă PSD a zis iniţial 20% TVA, PNL a plusat la 19%. Dar nu pentru mult timp! PSD i-a venit ideea să o scadă la 19%, înainte de 1 ianuarie 2016. Reducerea TVA la alimente şi, probabil, celei generale la 19%, aruncă România într-un spaţiu al incertitudinii bugetare. E bine că s-au gândit să o facă, după ce au inventat taxa pe stâlp, dar nu există undeva un studiu, un calcul legat de impact. Un mare semnal de îngrijorare este că, la evaluarea externă, măsurile Codului fiscal au picat. Reprezentanţii Comisiei Europene s-au ridicat de la masa discuţiilor, iar FMI şi-a amânat vizita programată în iulie la Bucureşti. Pe holurile Palatului Victoria s-a simţit uşurarea. Bine că s-au dus şi ne-au lăsat în pace!

Nu întâmplător, în ziua recunoaşterii oficiale a falimentului grecesc, printre asigurările legate de soliditatea sistemului bancar românesc, guvernatorul Mugur Isărescu a strecurat un discurs moralizator: „Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie”. Isărescu a mai atras atenţia asupra pericolului suspendării acordurilor cu CE şi FMI şi a ridiculizat măsurile din Parlament care vor să „contrazică legităţile economice”. E ca şi cum ar fi spus că orice program de guvernare trebuie să renunţe fie la creşteri de pensii şi salarii, fie la reduceri pripite şi bruşte în domeniul fiscalităţii. În cazul agravării crizei greceşti, ambele ar fi de preferat. Altfel, avem toate şansele să repetăm ajustările din anii 2010-2011.

În noua strategie naţională a apărare se vorbeşte şi de „stabilitatea financiar-bugetară” a ţării. Nu ar fi rău ca o linie roşie să fie trasă apăsat pe acest subiect, în preajma anului electoral 2016, înainte să partidele să accelereze formele de corupere electorală pe bani publici.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri