Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Drumul către libertate

GALERIE
alexandru calinescu200
  • alexandru calinescu200
- +

Trecuseră optsprezece luni de când coborâseră din tren la Irkuţk şi lăsaseră în urmă peste şase mii de kilometri, care îi despărţeau acum de lagărul 303. Nu e nevoie să insist asupra forţei de impact a aceste cărţi ce ne dă, pe de o parte, o imagine zguduitoare a Gulagului, iar pe de alta ne arată că fiinţa umană îşi poate depăşi, atunci când vrea să-şi recapete libertatea şi demnitatea, propriile limite.

Când a apărut, în 1956, cartea lui Slavomir Rawicz The Long Walk, se ştiau foarte puţine lucruri despre Gulag. Relatare a unei evadări dramatice din infernul lagărelor siberiene, cartea a avut succes, a fost tradusă în multe limbi şi a fost ecranizată în 2010. În româneşte e tipărită acum, la editura Corint, cu titlul Întoarcerea acasă. Slavomir Rawicz (1915 - 2004) era un tânăr ofiţer de cavalerie când, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov şi a împărţirii Poloniei, este arestat de sovietici sub învinuirea că ar fi desfăşurat activităţi de spionaj. Urmează interogatorii interminabile, bătăi cumplite prin care anchetatorii încercau să-l facă să-şi recunoască „vina”. Aşa-zisul proces e, fireşte, o mascaradă. Este condamnat la 25 de ani muncă silnică şi, înghesuit împreună cu alte sute de deţinuţi în vagoane pentru vite, ajunge - după ce garnitura străbate aproape cinci mii de kilometri - la Irkuţk. De aici, coloanele de deţinuţi o iau pe jos, în teribila iarnă siberiană, şi - după mai bine de 40 de zile de marş prin viscol - ating destinaţia finală, lagărul 303, situat cam la 500 de kilometri la aud de Cercul Polar.

Rawicz îşi dă seama că, în condiţiile din lagăr, şansele sale de supravieţuire sunt minime. Se decide să evadeze şi îi convinge să i se alăture pe alţi şase tovarăşi de suferinţă: doi polonezi, un leton, un lituanian, un sârb şi un american. Adună, cu mari riscuri, câteva lucruri absolut necesare: piei de animale, iască, un cuţit, o toporişcă, pâine uscată, orz, făină. Pe drum, celor şapte li se va alătura Kristina, o tânără poloneză deportată şi obligată să muncească într-un colhoz.

Cartea reconstituie, aşadar, acest uimitor parcurs, din Nordul extrem până în India, trecând prin Mongolia, deşertul Gobi, Tibet şi munţii Himalaia. Evadaţii înfruntă gerul, viscolul, apoi dogoarea ucigătoare a deşertului şi capcanele vertiginoase ale înălţimilor. Se hrănesc cu ierburi, vânează animale, prind peşti, se mulţumesc, în deşert, să mănânce şerpi. Cât sunt pe teritoriul sovietic evită contactele umane, după aceea au şansa să aprecieze, în mai multe rânduri, ospitalitatea mongolilor. Trăiesc momente îngrozitoare, traversarea deşertului, adevărat coşmar, face şi primele victime: Kristina şi polonezul Makowski. În Tibet moare lituanianul Marchinkovas, iar în munţi încă un polonez, fostul sergent de cavalerie Paluchowicz. Cei patru rămaşi în viaţă ajung, într-o stare jalnică, în India, unde sunt luaţi în primire de britanici şi îngrijiţi într-un spital militar. Trecuseră optsprezece luni de când coborâseră din tren la Irkuţk şi lăsaseră în urmă peste şase mii de kilometri, care îi despărţeau acum de lagărul 303.

Nu e nevoie să insist asupra forţei de impact a aceste cărţi ce ne dă, pe de o parte, o imagine zguduitoare a Gulagului, iar pe de alta ne arată că fiinţa umană îşi poate depăşi, atunci când vrea să-şi recapete libertatea şi demnitatea, propriile limite. Sigur, Rawicz nu este un scriitor (ceea ce nu scuză traducerea românească uneori cam stângace şi poticnită). A fost ajutat de altfel în redactare de un ziarist, pe nume Ronald Downing. Textul lui Rawicz nu are calitatea literară a mărturiei despre Gulag - mă refer la O lume aparte - a unui alt polonez, Gustav Herling-Grudzinski. Dar Întoarcerea acasă nu e mai puţin o proză puternică, percutantă prin chiar lipsa ei de artificiu. Oricum, nu însuşirile literare reprezintă problema cărţii lui Rawicz. Autorul s-a confruntat, de-a lungul anilor şi mai ales către sfârşitul vieţii, cu acuzaţii grave. Au ieşit la iveală tot felul de inexactităţi: deşertul Gobi aşa cum îl descrie Rawicz nu seamănă mai deloc cu deşertul Gobi din realitate, ca să treacă din Mongolia în Tibet evadaţii ar fi trebuit să traverseze un lanţ muntos ce nu apare în povestire, e imposibil ca cineva să reziste atâtea zile fără apă sau să escaladeze Himalaia fără echipament adecvat etc. Unde mai pui că Rawicz pretinde că l-a văzut, coborând către India, pe „omul zăpezilor”, faimosul Yeti. Neconcordanţe, erori, exagerări, fantasme… Acuzaţia ce pare să dea lovitura de graţie e însă alta: Rawicz şi-ar fi falsificat biografia, el ar fi fost de fapt eliberat din lagăr după un an, iar povestea pe care o relatează e a unui alt polonez, care a reuşit într-adevăr să evadeze. Tulburător aici e şi faptul că Rawicz a refuzat să răspundă acestor acuzaţii. Iar despre ceilalţi trei supravieţuitori ai „drumului spre libertate” nu se ştie nimic…

Poveste adevărată? Ficţiune? Dilema a stârnit multe pasiuni şi controverse şi l-a determinat chiar pe un scriitor francez, Sylvain Tesson, să refacă traseul urmat de Rawicz şi de tovarăşii lui. Care sunt concluziile la care a ajuns Tesson vom vedea săptămâna viitoare.

 
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Al. I. Cuza”, critic literar şi scriitor

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri