Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cluj, Timişoara şi Iaşi au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. Nu întâmplător, cele trei oraşe tind să se erijeze în metropole regionale, au început să acumuleze funcţii, altădată specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice, capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale, sau centre ale industriilor creative sau IT&C curtate de companii globale.
Cartografiind evoluţia PIB (produsul intern brut) la nivel judeţean după datele propuse în articolul „Cum s-a schimbat harta judeţelor bogate” de pe site-ul www.analizeeconomice.ro şi uitilizând şi alte surse (baza de date Eurostat, econtext.ro etc.) putem reconstitui cu uşurinţă evoluţia anuală a PIB în ultimele două decenii. Pentru a mă adapta cerinţelor impuse de formatul ZDI, am selectat doar PIB-ul estimat pentru anul în curs. Chiar şi fară a vizualiza suita de hărţi ce reprezintă situaţiile anterioare, se pot observa cu uşurinţă clivajele spaţiale puse în loc în repartiţia spaţială a dimensiunii PIB atât la nivel naţional, cât şi regional.
În dinamica sa, PIB-ul a înregistrat un trend pozitiv după 1995, dar cu o repliere vizibilă în intervalul 2009-2011 (datoratăîn mare parte contextului economic extern indus de criza mondială ritmului diferenţiat al reformelor sau hazardelor naturale). Această dinamică ridică o problemă nouă politicilor teritoriale: perenizarea discrepanţelor economice între unităţile administrative. Astfel, dacă în 1995 raportul dintre valorile cele mai mari şi cele mai mici ale PIB-ului judeţean era de 3:1, în 2005 a ajuns la 4:1, pentru ca în 2015 acesta să se apropie de 6:1. Observăm că nici criza şi nici relansarea economică din ultimii 2-3 ani în contextul mai larg european (cu câteva excepţii notabile) nu a dus la temperarea disparităţilor dintre regiuni sau a celor intra-regionale. Dimpotrivă, ele s-au accelerat, iar convergenţa economică pare a fi un ideal din ce în ce mai îndepărtat, mai ales la nivelul inter-regional.
Pentru a explica această situaţie voi apela la un text căruia i-am adus doar câteva modificări, publicat în broşura „Perspective asupra coeziunii teritoriale - reprezentări cartografice”, publicată cu ocazia Conferinţei Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 - 15 decembrie 2011. Chiar dacă au trecut patru ani, nici actorii evoluţiei şi nici tendinţele nu au înregistrat schimbări majore.
Spaţiul românesc devine din ce în ce mai eterogen din punctul de vedere al repartiţiei spaţiale a PIB-ului la nivel NUTS3 (nivelul administrativ judeţean), iar creşterea acestei eterogenităţi are o triplă sursă:
- pe de o parte, este cauzată de organizarea concentrică a Europei, concretizată prin gradienţi structurali de tip continental (Vest-Est în cazul ţării noastre) care induc un decalaj din ce în ce mai mare între faţadele extrovertite ale României (judeţele vestice) cu o accesibilitate sporită la Europa Occidentală şi celelalte zone ale teritoriului naţional (sudul şi mai ales estul României). Cea mai problematică regiune rămâne Moldova, a cărei întârziere economică s-a acutizat în ultimii ani. Privită prin prisma acestor gradienţi, Moldova mai acumulează două handicapuri spaţiale. Primul ar fi articularea defectuoasă la infrastructura de transport transcarpatică, iar cel de-al doilea e dat de caracterul ermetic al frontierelor din partea de est, care îi conferă un caracter spaţial de tip „cul-de-sac”. Acest din urmă handicap teritorial împiedică procesul de convergenţă economică regională şi amputează potenţialul de cooperare tansfrontalieră prin transformarea frontierelor în bariere tranşante, anihilându-le caracterul de interfaţă;
- pe de altă parte, la scară infranaţională, eterogenitatea este accentuată de gradienţi de tip centru - periferie, care imprimă o tectonică vizibilă mai ales în spaţiul extra-carpatic, complicând gradientul Vest-Est; acest fapt este determinat în bună măsură de condiţiile naturale şi de specificul demografic (densitate, structură pe vârste, structură socio-profesională) al zonelor de câmpie, de coline fragmentate sau de munte;
- în sfârşit, dar nu în cele din urmă, eterogenitatea este indusă şi de capacitatea diferenţiată a capitalei, a metropolelor regionale şi a centrelor de judeţ de a genera creştere economică, ceea ce impune cu pregnanţă politici de dezvoltare care să dea întâietate structurării economiilor regionale prin impulsionarea caracterului policentric al subsistemelor urbane şi, acolo unde acesta este redus, prin sprijinirea efectivă a polilor de creştere şi a polilor de dezvoltare.
Opţiunea introducerii a încă unei informaţii cartografice creează un nivel suplimentar de lectură necesar înţelegerii diferenţelor intra- şi inter-judeţene. Reperele economiei urbane, informaţie cartografică apărută în „Studiul ITC 2030 Nord-Est”, relevă noile ierarhii ale sistemului urban românesc. Lăsând Bucureştiul - oraşul primat al sistemului urban românesc, ce domină copios structura teritorială naţională - la o parte, în ierarhia sistemului urban românesc, Iaşi, Cluj şi Timişoara se detaşează faţă de celelalte oraşe regionale prin importanţa lor teritorială. Prin prisma unor servicii (învăţământul superior, serviciile medicale) sau activităţi creative şi domenii de vârf, precum IT&C, cele trei oraşe joacă la nivel regional un rol asemănător Capitalei. Distanţa în raport cu Bucureştii a conservat importanţa lor teritorială. Au o mai mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. Nu întâmplător, cele trei oraşe tind să se erijeze în metropole regionale, au început să acumuleze funcţii, altădată specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice, capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale, sau centre ale industriilor creative sau IT&C curtate de companii globale. Stocul de birouri a cărei evoluţie are loc într-un ritm alert, demonstrează faza evolutivă actuală. (Pe săptămâna viitoare!)
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |