Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

E timpul marilor oraşe (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Cluj, Timişoara şi Iaşi au o mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. Nu întâmplător, cele trei oraşe tind să se erijeze în metropole regionale, au început să acumuleze funcţii, altădată specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice, capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale, sau centre ale industriilor creative sau IT&C curtate de companii globale. 

Cartografiind evoluţia PIB (produsul intern brut) la nivel judeţean după datele propuse în articolul „Cum s-a schimbat harta judeţelor bogate de pe site-ul www.analizeeconomice.ro şi uitilizând şi alte surse (baza de date Eurostat, econtext.ro etc.) putem reconstitui cu uşurinţă evoluţia anuală a PIB în ultimele două decenii. Pentru a mă adapta cerinţelor impuse de formatul ZDI, am selectat doar PIB-ul estimat pentru anul în curs. Chiar şi fară a vizualiza suita de hărţi ce reprezintă situaţiile anterioare, se pot observa cu uşurinţă clivajele spaţiale puse în loc în repartiţia spaţială a dimensiunii PIB atât la nivel naţional, cât şi regional.

În dinamica sa, PIB-ul a înregistrat un trend pozitiv după 1995, dar cu o repliere vizibilă în intervalul 2009-2011 (datoratăîn mare parte contextului economic extern indus de criza mondială ritmului diferenţiat al reformelor sau hazardelor naturale). Această dinamică ridică o problemă nouă politicilor teritoriale: perenizarea discrepanţelor economice între unităţile administrative. Astfel, dacă în 1995 raportul dintre valorile cele mai mari şi cele mai mici ale PIB-ului judeţean era de 3:1, în 2005 a ajuns la 4:1, pentru ca în 2015 acesta să se apropie de 6:1. Observăm că nici criza şi nici relansarea economică din ultimii 2-3 ani în contextul mai larg european (cu câteva excepţii notabile) nu a dus la temperarea disparităţilor dintre regiuni sau a celor intra-regionale. Dimpotrivă, ele s-au accelerat, iar convergenţa economică pare a fi un ideal din ce în ce mai îndepărtat, mai ales la nivelul inter-regional.

Pentru a explica această situaţie voi apela la un text căruia i-am adus doar câteva modificări, publicat în broşura „Perspective asupra coeziunii teritoriale - reprezentări cartografice”, publicată cu ocazia Conferinţei Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 - 15 decembrie 2011. Chiar dacă au trecut patru ani, nici actorii evoluţiei şi nici tendinţele nu au înregistrat schimbări majore.

Spaţiul românesc devine din ce în ce mai eterogen din punctul de vedere al repartiţiei spaţiale a PIB-ului la nivel NUTS3 (nivelul administrativ judeţean), iar creşterea acestei eterogenităţi are o triplă sursă:

- pe de o parte, este cauzată de organizarea concentrică a Europei, concretizată prin gradienţi structurali de tip continental (Vest-Est în cazul ţării noastre) care induc un decalaj din ce în ce mai mare între faţadele extrovertite ale României (judeţele vestice) cu o accesibilitate sporită la Europa Occidentală şi celelalte zone ale teritoriului naţional (sudul şi mai ales estul României). Cea mai problematică regiune rămâne Moldova, a cărei întârziere economică s-a acutizat în ultimii ani. Privită prin prisma acestor gradienţi, Moldova mai acumulează două handicapuri spaţiale. Primul ar fi articularea defectuoasă la infrastructura de transport transcarpatică, iar cel de-al doilea e dat de caracterul ermetic al frontierelor din partea de est, care îi conferă un caracter spaţial de tip „cul-de-sac. Acest din urmă handicap teritorial împiedică procesul de convergenţă economică regională şi amputează potenţialul de cooperare tansfrontalieră prin transformarea frontierelor în bariere tranşante, anihilându-le caracterul de interfaţă;

- pe de altă parte, la scară infranaţională, eterogenitatea este accentuată de gradienţi de tip centru - periferie, care imprimă o tectonică vizibilă mai ales în spaţiul extra-carpatic, complicând gradientul Vest-Est; acest fapt este determinat în bună măsură de condiţiile naturale şi de specificul demografic (densitate, structură pe vârste, structură socio-profesională) al zonelor de câmpie, de coline fragmentate sau de munte;

- în sfârşit, dar nu în cele din urmă, eterogenitatea este indusă şi de capacitatea diferenţiată a capitalei, a metropolelor regionale şi a centrelor de judeţ de a genera creştere economică, ceea ce impune cu pregnanţă politici de dezvoltare care să dea întâietate structurării economiilor regionale prin impulsionarea caracterului policentric al subsistemelor urbane şi, acolo unde acesta este redus, prin sprijinirea efectivă a polilor de creştere şi a polilor de dezvoltare.

Opţiunea introducerii a încă unei informaţii cartografice creează un nivel suplimentar de lectură necesar înţelegerii diferenţelor intra- şi inter-judeţene. Reperele economiei urbane, informaţie cartografică apărută în Studiul ITC 2030 Nord-Est”, relevă noile ierarhii ale sistemului urban românesc. Lăsând Bucureştiul - oraşul primat al sistemului urban românesc, ce domină copios structura teritorială naţională - la o parte, în ierarhia sistemului urban românesc, Iaşi, Cluj şi Timişoara se detaşează faţă de celelalte oraşe regionale prin importanţa lor teritorială. Prin prisma unor servicii (învăţământul superior, serviciile medicale) sau activităţi creative şi domenii de vârf, precum IT&C, cele trei oraşe joacă la nivel regional un rol asemănător Capitalei. Distanţa în raport cu Bucureştii a conservat importanţa lor teritorială. Au o mai mare capacitate de a produce forţă de muncă înalt calificată şi de a reţine elitele. Nu întâmplător, cele trei oraşe tind să se erijeze în metropole regionale, au început să acumuleze funcţii, altădată specifice doar metropolei naţionale, devenind huburi aeronautice, capabile să conecteze regiunile la fluxurile internaţionale, sau centre ale industriilor creative sau IT&C curtate de companii globale. Stocul de birouri a cărei evoluţie are loc într-un ritm alert, demonstrează faza evolutivă actuală. (Pe săptămâna viitoare!)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al.  I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri