Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Emma Bovary citeşte (I)

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Emma nu e în nici un caz o fiinţă autentică; e o provincială tipică şi toată originalitatea ei provine de aici. Mutată într-un salon parizian, ar fi o damă accesibilă şi atâta tot. În provincie însă, gesturile ei capătă o notă disidentă.

Am recitit de curând celebrul roman al lui Flaubert, căutând să nu ratez mai ales micile amănunte care colorează atât de cunoscuta poveste. Inutil să mai spun că, ori de câte ori revin asupra acestei cărţi, constat că ea se ţine din ce în ce mai bine. Mă voi limita la câteva banalităţi legate de personajul principal, deşi mai sunt câteva care ar merita o atenţie sporită.

Emma e o ţărăncuţă cu ifose; are potenţial senzual încă de copilă, ştie cum să-şi unduie şoldurile, cum să-şi bată cu înţeles pleoapele. Ceva nu o lasă să rămână liniştită. Are temperament, are nerv, cum s-ar spune. Dar altceva lucrează mult mai puternic în ea. Emma citeşte. Şi citeşte prost, sentimental, egoist, prea feminin, implicându-se total, raportând totul la sine, la dorinţele ei, la senzaţiile ei. Detaşarea care îi prisoseşte stilistic lui Faulbert îi lipseşte ei cu desăvârşire. Nabokov dispreţuia acest mod de lectură prin identificare. Emma deprinde din romanele parcurse pe furiş la pensionul de maici anumite idei. Greşite, evident. Începe să guste, de fapt, clişeul. Iubirea trebuie să fie aşa şi aşa; amantul trebuie să fie aşa şi aşa... În fond, romanul lui Flaubert este o demonstraţie despre forţa distructivă a clişeului. Emma îşi doreşte mai mult decât i se cuvine pentru că se proiectează, bezmetică, în toate intrigile siropoase pe care le citeşte. După ce se mărită cu blegul, blajinul, generosul Charles îşi face abonamente la tot felul de romane foileton şi la reviste glossy; soacră-sa are dreptate să îl îndemne pe Charles să îi interzică lectura romanelor care-i sucesc mintea. Ficţiunile, simplist absorbite, îi otrăvesc viaţa. Emma e un Don Quijote cu fustă şi crinolină; numai că dacă Don Quijote e îmboldit de simţul dreptăţii, de spiritul cavaleresc, tot ce poate Emma face este să-şi cultive senzualitatea. Pe care, de fapt, o numeşte în toate felurile. Inclusiv iubire. Se mărită şi vede că nu e căsnicia aşa cum ar fi trebuit să fie; adică aşa cum se aştepta ea să fie. Şi cum se aştepta să fie? Ca în cărţi: protocolară, romantică, permanent surprinzătoare, vis şi armonie. Şi atunci îşi doreşte altceva. Dă de Léon, abia ieşit din adolescenţă, bolnav şi el de aceeaşi slăbiciune faţă de clişeu. Cititor pasionat, dar prost grămadă, al aceloraşi cărţi de mâna a treia. Ce îi uneşte este incultura şi apetitul pentru kitsch. Vai, of, suferinţe peste suferinţe, boli imaginare, „chemarea cimitirului” - e o colecţie de stereotipii în paginile cu pricina. Doi inşi atraşi unul către altul nu prin magnetism erotic, cât din prost gust. Împart aceleaşi prejudecăţi, aceeaşi sensibilitate diabetică. Lăcrimează la simpla interceptare a unui clişeu. A unei „idei primite de-a gata”. Nu ştiu cum e viaţa, cum e iubirea, dar ştiu cum ar trebui să fie. Léon e cel mai şters personaj al cărţii. Nu are nimic al lui, nimic care să-l reliefeze: e ambiţios, asta da. Emma se salvează prin vitalitate. Pe Léon kitschul în care se învârte îl face nefrecventabil (de altfel, Emma îl alege în lipsă de altceva; în Yonville posibilităţile erau limitate; viconţii şi gentilhomme-ii lipseau din provincie). Emma în schimb se salvează, în pofida lipsei de luciditate, de inteligenţă. Nu e un personaj inteligent, nicidecum. Ba dimpotrivă. Dar are vitalitate. Pe ea prostul gust, clişeul o duc la vitalitate. Îşi doreşte atât de fervent să trăiască aşa cum a citit ea că se poate trăi, încât asta îi dă viaţă. Sigur că nu are posibilitatea de a gândi pe cont propriu; dar are capacitatea, atât de feminină, în fond, de a insufla oricărui tipar, oricărei situaţie ready made o firavă corectură. Depăşeşte de fiecare dată conturul clişeului, fără să o facă premeditat.

Emma nu e în nici un caz o fiinţă autentică; e o provincială tipică şi toată originalitatea ei provine de aici. Mutată într-un salon parizian, ar fi o damă accesibilă şi atâta tot. În provincie însă, gesturile ei capătă o notă disidentă. Ea sfidează o morală îngustă, un cabotinism generalizat. E, de altfel, singura doamnă conştientă de feminitatea ei în Yonville. Singura care pretinde să se bucure de această feminitate. Numai că, opţiunile fiind atât de puţine, aventurile ai adulterine alunecă în trivial. Emma e o visătoare dublată de o uşuratică. De aici i se trag toate.

Bogdan Creţu este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Literatura română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri