Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

EXCLUSIV Evrei sau holeră? Mărturii şocante pe marginea gropii comune de la Horleşti

GALERIE
groapa comuna de la horlesti
  • groapa comuna de la horlesti
- +
Pentru că au trecut deja săptămâni, şi în acest caz de răsunet naţional şi chiar internaţional nu s-a întâmplat mai nimic, «Ziarul de Iaşi» a „luat faţa“ anchetatorilor în cazul osemintelor descoperite recent în curtea unui ieşean din satul Horleşti. Sâmbătă, timp de mai multe ore, jurnaliştii cotidianului nostru au bătut în lung şi-n lat comuna şi au intervievat toţi bătrânii ce au fost, într-un fel sau altul, martori ai ororilor celui de-al Doilea Război Mondial petrecute în zonă. 
În urma discuţiilor cu aceştia, se prefigurează două ipoteze în cazul gropii comune, ambele la fel de înfiorătoare: fragmentele de oase fie aparţin unui grup de evrei din Iaşi executaţi de armata română în 1941, fie sunt ale unor ţărani aduşi pe moşie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de boierii locului, dar decedaţi ca urmare a epidemiei de holeră. Mărturiile interlocutorilor noştri sunt de-a dreptul şocante!
Liniştea comunei Rediu, situată la nord de municipiul Iaşi, a fost perturbată spre finele lunii precedente de o descoperire macabră, realizată accidental. Acum, cei aproape 4.500 de locuitori ai comunei vorbesc mai mult în şoaptă de ghionionul ieşeanului care s-a trezit cu groapa cu oseminte în curte. „Aici a fost linia frontului. Acuma nu se ştie ce cadavre sunt acolo. În Iaşi a fost şi Pogromul. Asta vorbeam eu cu Albert (proprietarul terenului - n.red.): «Ferească Dumnezeu să fie evrei acolo. Ai pus-o!» Atunci, chiar că săracul nu mai poate să-şi facă nimic pe teren“, ne-a spus vecina de gard a lui Albert Rediu.
 
Pe 19 septembrie, în timp ce un excavator săpa în vederea amplasării unei fose septice, lamele utilajului au scos la iveală numeroase fragmentele osoase umane. Albert Rediu, ieşeanul în vârstă de 35 ani ce deţine terenul, a chemat imediat Poliţia, instituţie ce a sesizat de îndată Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.
 
Acum, în spatele perdelei de camuflat cu care a fost împrejmuită curtea de ochii curioşilor, arheologul Neculai Bolohan coordonează echipa de specialişti de la Facultatea de Istorie din Iaşi ce caută să stabilească adevărul istoric în acest caz. Concomitent, Parchetul Militar a deschis un dosar penal. 
 
„Vărul meu a fost şeful plutonului de execuţie“
 
Sâmbătă, 3 octombrie, dis-de-dimineaţă, jurnaliştii „Ziarului de Iaşi“ s-au deplasat în comuna Rediu, prima oprire fiind la Primărie. Vasile Haidău, edilul din comună, ne-a spus că în prezent au mai rămas în viaţă puţini dintre locuitorii care au luptat pe front în război.
Vizavi de sediul Primăriei stă Vasile Potur, în vârstă de 87 ani. Acesta nu era acasă, dar l-am găsit imediat. Era la culesul viei, şi timp de jumătate de oră şi-a luat răgaz de la munca de sezon pentru a ne povesti despre perioada tulbure a celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când comuna a fost multă vreme câmp de bătălie.
 
 
Vasile Potur - 87 ani: „Am auzit că i-a împuşcat pe evrei. Dar nu am văzut“
 
Acesta şi-a amintit că, după intrarea României în război alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice, în comună au fost aduşi evrei din Iaşi care au fost puşi să sape şanturi contra tancurilor. „Cum mergi în Breazu, sus, înspre Rediu, s-a săpat un şanţ contra tancurilor. Au fost puşi să sape evreii aduşi din Iaşi. Evreii au fost executaţi pe timpul cela. Am auzit de la familie că au fost executaţi şi prin zonă, dar nu am văzut. Eu am avut un văr care a fost şeful plutonului de execuţie. Potur Gheorghe îl chema. A suferit înainte de moartea lui, a avut cancer, durere mare... L-o bătut Dumnezeu“, a declarat Potur jurnaliştilor.
 
„Mergea un tălălău cu mitraliera şi îi executa“
 
Un alt locuitor al satului, Gheorghe Baltag, născut în 1932 (83 ani), ne-a spus că se vorbea atunci de faptul că au fost aduşi evrei în raza comunei, la muncă silnică, la săpat şanţuri antitanc, pe şoseaua ce duce de la Breazu spre Horleşti, însă nu a auzit să fi fost ucişi.
 
 
Gh. Baltag - 83 ani: „Se ştia, domle, că-s evrei“
 
În schimb, Ilie Chelariu, ajuns la vârsta de 80 ani, spune clar şi răspicat: „Se ştia, dom'le... Nu doar noi, copiii, ci şi oamenii mari. Păi Ghiţă Potur - îi mort acum - era în plutonul de execuţie. Pe evrei îi aduceau şi îi împuşcau. Noi eram copii, ne duceam şi ne jucam. Îi aduceau pe evrei, îi puneau să facă şanţ, după care îi împuşcau, şi aceştia cădeau acolo în groapă. Am văzut ziua în amiaza mare când mă duceam la imaş cu vitele... Că doar nu îi aduceau noaptea. Erau multişori, şi îi împuşcau cu copchii, cu femei, cu tot... Asta în '41-'42 parcă. Locul e mai în sus de baraj, unde e iazul. Înainte a fost acolo stâna unui evreu, Iancu Bercu parcă îl chema“, ne-a răspuns repetat Chelariu.
 
 
Ilie Chelariu - 80 ani: „Îi aduceau pe evrei, îi puneau să facă şanţ, după care îi împuşcau şi cădeau acolo în groapă. Am văzut ziua în amiaza mare când mă duceam la imaş cu vitele...“
 
După încheierea războiului, acesta a avut o sarcină ingrată: a cărat corpurile soldaţilor de pe câmp la cimitir, unde aceştia au fost înmormantaţi.
 
În vârstă de 81 de ani, Gheorghe Iliescu, un alt localnic căruia soarta i-a hăzărit să înfrunte clipele tragice ale războiului, spune că în sat se vorbea mult de faptul că au fost ucişi evrei în 1941. Declaraţia acestuia oscilează însă pe acoluri. „Se auzea prin sat. Mi-au povestit şi părinţii nişte lucruri. Dar eu nu am văzut, ci am auzit. Îmi amintesc că se împuşcau evrei... Sau, Dumnezeu ştie... Trăgeau de nu ştiu cum. Legionarii se ocupau de treaba asta. Am înţeles că evreii săpau şanţurile, apoi mergea un tălălău cu mitraliera şi îi executa“, a spus acesta, atunci când l-am întrebat dacă în raza comunei s-au petrecut atrocităţi contra populaţiei evreieşti originare din municipiul Iaşi.
 
În acea perioadă tulbure, zona a fost punct de comandă al Regimentului 6 Vânători, iar din data de 28 iunie a aceluiaşi an a intrat Divizia 13 Infanterie. Adică exact divizia vinovată de represalii contra evreilor în noaptea de 28 spre 29 iunie 1941.
 
Rediu, sat în plasa Copou
 
Totodată, un document de arhivă arată că în zona plasei Copou, din care făcea parte şi Rediu în 1941, s-au petrecut numeroase atrocităţi contra populaţiei evreieşti din municipiu. Este vorba despre declaraţia dată în cadrul anchetei postbelice privind Pogromul de la Iaşi de Aurel Gaşpar, pretor al plasei Copou din judeţul Iaşi în perioada 1 noiembrie 1939-4 iulie 1941, născut pe 9 iulie 1909 în comuna Cepleniţa: „În ultimele zile ale lunei iunie 1941 am fost informat pe cale particulară că au fost executaţi, omorâţi prin împuşcare mai mulţi evrei din oraşul Iaşi şi din comuna Copou. Locul de execuţie a fost la marginea comunei Copou.
Auzind despre aceste fapte, am alergat în Copou spre a mă informa asupra celor petrecute. Funcţionarii primăriei mi-au povestit că fără ştirea primăriei au fost executaţi la marginea târgului Copou mai mulţi evrei, şi mi-am adăugat că acei care au comis acele omoruri au ordine semnate de a săvârşi asemenea fapte, motivate de intrarea României în război alături de Germania fascistă contra Uniunii Republicilor Sovietice, de a fi distruşi toţi evrei... Funcţionarii primăriei comunei Copou mi-au spus că cei însărcinaţi cu executarea evreilor au ordine severe, secrete, de a împuşca imediat pe orişicine, indiferent de funcţiune, origine, credinţă, care s-ar opune la executarea ordinelor în legătură cu împuşcarea evreilor“, se arată în document. 
 
„Satului nu i se spunea Horleşti, ci Holereşti“
 
Pe de altă parte, Petru Crudu, ce stă la câteva sute de metri de locul unde s-a descoperit groapa comună, are o cu totul altă variantă. El zice că, din câte ştie el, acolo ar fi îngropaţi foşti lucrători pe moşia boierească, nu evrei sau soldaţi.
 
 
Petru Crudu: „Au murit cu zecile de holeră, şi sunt îngropaţi acolo“
 
Acesta ar fi auzit de la bătrânii satului în copilărie că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, boierul locului a adus pentru secerişul grâului mai multe familii din depărtare, iar veneticii, şi nu numai, ar fi fost răpuşi de o epidemie de holeră. „Se spune că a adus boierul lingurari de la munte ca să secere grâul. A dat o holeră - satului ăsta nu i se spunea atunci Horleşti, ci Holereşti. Ei lucrau şi dormeau acolo, mâncau în acelaşi loc. Au murit cu zecile, şi sunt îngropaţi acolo. Murea o serie, îi punea în groapă. Mai mureau alţii, îi dădea în aceeaşi groapă şi punea pământ peste dânşii. Era bunica fată mare pe vremea aceea. Ea trebuia să aibă vreo 150 şi ceva de ani dacă trăia. Au dat şi în timpul CAP-ului de oasele acelea“, spune Petru Crudu, din Horleşti, născut în 1936. O declaraţie similară am obţinut şi de la Constantin Ursu, în vâstă de 94 de ani, unul dintre localnicii care au dat cu subsemnatul şi în faţa procurorilor de la Parchet. 
 
Rămâne, aşadar, o enigmă cui aparţin acele trupuri. În funcţie de evoluţia anchetei oficiale vă vom ţine şi noi la curent cu toate noutăţile.
 
CITEŞTE ŞI: 
 
 
O groapă comună din al doilea război mondial a fost descoperită marţi dimineaţă la Rediu în timpul unor săpături pentru canalizare.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri