Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
În prima duminică a lunii, bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr (v. Ev. Luca 16, 19-31) pot fi văzuţi ca două repere pentru clerici şi pentru credincioşi. Preotul duhovnic are de învăţat, de aici, că nu trebuie să ignore niciodată pe cel ce se apropie, cu umilinţă, deşi plin de păcate (adică "de bube" pe care le ling câinii-demoni). Trebuie să-l primească în curtea Bisericii şi să caute să-l ajute pe cel căzut, îndrumându-l întru vindecare şi hrănire euharistică. Lazăr - omul care se pocăieşte - are limitele lui, pe care şi le asumă cu smerenie. El stă la poartă precum penitenţii de odinioară, care stăteau în pridvorul bisericilor până li se îngăduia să intre în naos. Precum Lazăr, venim şi noi la Dumnezeu neaşteptând nimic, decât oarece fărâmituri ce cad de la masa ospăţului Împărăţiei, căci ne-am făcut asemenea dobitoacelor. Dumnezeu ne ridică însă, ne vindecă de bube, ne pune la Masa Sa euharistică, ne hrăneşte, dar nu cu resturi de mâncare, ci cu Însuşi Trupul şi cu Sângele Său. Hristos este Bogatul Cel multmilostiv.
În a doua duminică a lui brumar, alte două modele: femeia cea cu scurgere de sânge de 12 ani şi fiica lui Iair care este înviată (v. Ev. Luca 8, 41-56). Femeia cea bolnavă ne învaţă că pocăinţa este personală, dar are şi o dimensiune comunitară. Femeia se apropie smerit (s-a atins, pe la spate, de poala hainei Domnului), în ascuns, dar ajunge la o întâlnire "la vedere", personală, cu Dumnezeu şi, împlicit, cu ceilalţi care sunt în jurul Lui. Vindecarea ei nu a putut rămâne ascunsă căci atingerea de Trupul Domnului nu a fost ceva magic, ci a implicat voia (permisiunea) Lui de a o vindeca. Tot aşa, nici împărtăşania nu "acţionează" în chip magic, ci ca viaţă dăruită de bună voie din viaţa Lui. Fiica lui Iair a murit, bolnavă grav fiind, cum şi păcatul îl omoară pe om. Dar ea a fost înviată de Hristos şi, tot aşa, şi noi putem fi ridicaţi de Dumnezeu, oriunde am fi căzuţi. El "a poruncit să i se dea să mănânce" pentru că învierea din păcate trebuie să fie urmată, la momentul binecuvântat, de împărtăşirea din sfintele taine.
Orice păcat ne răneşte, e o rupere de Dumnezeu ce lasă răni în fiinţa noastră şi ne sleieşte de puteri. Pilda samarineanului milostiv (v. Ev. Luca 10, 25-37), lecturată în a treia duminică, ne învaţă că începutul pocăinţei este a accepta pe Dumnezeu "să-şi facă milă de noi", recunoscându-ne răniţi şi cu totul neputincioşi. Euharistia (simbolizată de vin) şi sfântul maslu (simbolizat de untdelemn) sunt leac pentru aceste răni sau urmări ale păcatului. La început le primim ca "în exterior" - pe trupul nostru, apoi, pe măsură ce ne întremăm, ele se "interiorizează". Căci omul căzut între tâlhari a fost dus, ulterior, la han - în Biserică - unde a primit şi de mâncare - adică taina sfintei împărtăşanii. Sunt trepte şi moduri felurite de a "lucra" în noi ale sfintei împărtăşanii - de la a vindeca rănile, când punem început bun, până la a ne hrăni fiinţa întru "viaţă din belşug".
În următoarea duminică au primit un mesaj şi cei care tot amână spovedania. Din Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina (v. Ev. Luca 12, 16-21) aflăm că este o adevărată nebunie să credem că suntem plini de viaţă ("bunătăţi") adunată "pentru mulţi ani". Să nu mai amânăm nici o clipă pocăinţa. Iar când ne spovedim, să o facem ca şi când ar fi ultima dată când avem şansa aceasta, ca şi cum ar fi spovedania dinaintea morţii (căci "în această noapte vor cere de la tine sufletul tău"). Noi ne hrănim biologic trupul, dar sufletul nu se hrăneşte cu cele materiale, ci cu cele dumnezeieşti. Ca un pogorământ faţă de căderea noastră, Domnul ne hrăneşte acum cu Trupul Său sub forma pâinii şi cu Sângele Său sub forma vinului. Însă, aşa cum spune o rugăciune a preotului de la Sfânta Liturghie, noi ne vom împărtăşi cu Domnul "mai cu adevărat", mai deplin, în "ziua cea neînserată" a Împărăţiei Sale.
În această ultimă duminică din noiembrie, cea de mâine, vom vedea că "păzirea poruncilor" de către dregătorul bogat (v. Ev. Luca 18, 18-27) nu sunt un scop în sine, ci cale către Dumnezeu. Pocăinţa înseamnă întoarcere către Dumnezeu şi alipirea de Hristos Domnul. Este traseul de la un mod impersonal de a trăi (împlinind poruncile) la ceva foarte personal, la o implicare totală, fără rest (când urmăm, cu totul, lui Hristos). Pe traseul acesta edificator, ucenicul are o mare ispită: aceea de a considera că acel "personal" se referă la duhovnicul său, de care se ataşează, uneori, în mod nesănătos. Duhovnicul ghidează spre Hristos, nu trebuie să se interpună în această relaţie a ucenicului cu Dumnezeu, ci să o faciliteze. Pe de altă parte, nu te poţi împărtăşi de Hristos şi să fii lipit de cele lumeşti. La un moment dat vei ajunge în punctul în care trebuie să alegi, precum a ales şi dregătorul bogat. Dacă nădejdea ne este în lucrarea noastră, în virtuţile noastre, vom suferi mult. Şi nu vom avea puterea de a reacţiona cu bucurie la momentul întâlnirii cu Persoana divină. "Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu" (I Corinteni 13, 12). De aceea eu, ca om - fiinţă creată de Dumnezeu, ajung să constat un lucru: când mă uit în oglindă, nu ştiu cine sunt; când mă uit la Hristos, ştiu!
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |