Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

FOTO: Spirala făcută de om care se vede din spaţiu. Artă contemporană în Sahara

GALERIE
spirala1
  • spirala1
- +

Undeva, la marginea pustiului Sahara, în apropierea Mării Roșii, o stranie spirală cu două brațe domină deșertul. Structura acoperă aproximativ 100 000 de metri pătrați și poate fi văzută din spațiu. Ciudata glifă a fost descoperită de zeci de internauți pasionați de utilizarea Google Earth.

Ireală, dar perfect integrată în nisipurile Saharei, spirala este de fapt o monumentală operă de artă realizată de trei artiste contemporane și se numește Respirația Deșertului. „Instalația din deșertul egiptean, din apropierea localității El Gouna, este o formă de explorare, precum și o temă de meditație asupra relației dintre om și natură”, ne-a explicat Danae Stratou, inițiatoarea acestui proiect realizat în colaborare cu designerul industrial Alexandra Stratou și arhitecta Stella Constantinides. Danae Stratou a împărtășit pentru prima dată publicului din România extraordinara poveste a Respirației Deșertului.



 Respirația Deșertului ca energie sacră a vieții

 „În adâncime sunt caverne, tuneluri și căi prin care călătorește energia sacră. Pământul inspiră și expiră exact cum facem noi. Energia sacră a vieții se mișcă în trupul său la fel ca într-al nostru…” Acest citat, aparținând nativilor nord-americani Hopi, este mottoul care a predeterminat nașterea Respirației Deșertului, monumentala instalație realizată de cele trei artiste nonconformiste originare din Grecia.

Constituite într-o echipă – DAST Arteam –, acestea au finalizat, după doi ani de muncă neîntreruptă, incredibila structură de lângă El Gouna. Instalația, spun teoreticienii artei, este o modalitate de exprimare în arta vizuală contemporană care nu urmărește o înscenare spațială narativă, ci oferă spectatorului o experiență inedită în circumstanțe determinate, prin folosirea unor materiale diverse, dispuse tridimensional.

Dincolo de enunțul livresc al instalației, există însă produsul. Expresia. Emoția. Arta în sine. Asemenea oricărei instalații, Respirația Deșertului a avut ca unică rațiune de a fi percepția subiectivă a privitorului http://ro.wikipedia.org/wiki/Expozi%C8%9BieO astfel de lucrare este definitiv legată de locul în care a fost amplasată, nu poate fi împachetată sau mutată și nici nu poate fi vândută. Unele instalații sunt strâns legate de un anumit loc dintr-o sală de expoziție, dar aici nu este cazul,  Respirația Deșertului va aparține pentru totdeauna Saharei, ca parte intrinsecă a instalației, chiar dacă moartea unei astfel de lucrări începe chiar din clipa în care a fost terminată.

Cum devine pustiul operă de artă

 Născută în 1964, în Atena, Danae Stratou, inițiatoarea acestui megaproiect, și-a dat seama că va deveni un profesionist al artei în jurul vârstei de 16 ani. După terminarea liceului în Grecia natală, a plecat la Londra, unde și-a luat licența în sculptură și instalații la Școala Centrală de Arte „St. Martins”.

Încă din timpul studiilor a început să exploreze, artistic vorbind, relația dintre om și natură. „Privind înapoi în istorie, observăm că arta a reflectat întotdeauna vremurile sau chiar a fost înaintea timpului său. Remarcăm o evoluție a artei în perioada războaielor sau în alte momente de criză ale umanității. Cred că actualmente traversăm o astfel de perioadă, în care experimentăm multiple manifestări ale crizei, o criză a umanității însăși”, este de părere Danae Stratou. „Există un colaps general social, politic, economic și al mediului înconjurător. Noi, umanitatea, trebuie să regândim și să restabilim atât relațiile dintre noi, cât și relațiile cu Pământul. Poate că arta ne va ajuta să ne ridicăm, în aceste vremuri dificile. Dacă nu, este posibil să ne îndreptăm spre un drum închis”.



În momentul de față Danae Stratou trăiește și creează în Statele Unite, în Austin, statul Texas. Printre lucrările ei de referință amintim Respirația, Râul Vieții, Tăietura – 7 linii de divizare, Spațiul Vital, Cântecul gheții, Este timpul să deschidem Cutia Neagră. „Aceste lucrări, fie prin procesul de a le realiza, fie prin natura lor, au avut ca efect creșterea nivelului conștiinței sau, dacă vreți, a conștientizării mele în sensul înțelegerii lumii și sinelui, ce avut ca efect chiar schimbarea vieții mele”, ne-a explicat artista; „Motivul pentru care cele mai multe instalații ale mele iau forme tactile, multimedia se află în scopul meu de a implica privitorul într-un mod fizic; de a-i permite și chiar determina imersiunea în lucrare. Pentru a realiza acest „împingeri fizice” folosesc adesea ritmul și mișcarea repetitivă. Acestea reflectă pulsul și recurența, care sunt constituente ale vieții sau, mai bine zis, elemente de bază ale vieții însăși. Ritmul și repetiția ajută și pregătește mintea pentru conectarea evazivă a lumilor din conștient și subconștient”

 Danae Stratou ne-a mai povestit că, anterior Respirației Deșertului, a existat o dorință comună celor trei artiste, de manifestare plastică în spațiul arid, deșertic (ca parte indisolubilă a mediului înconjurător, dar și ca idee de vastitate, prin conceptul de gol al naturii sale) și că în scurtă vreme, pe baza acestor aspirații, s-a format DAST Arteam, echipa care a creat Respirația Deșertului.

De ce a optat pentru munca în echipă? am întrebat-o pe Danae Stratou. „În general, nu sunt acel gen de artist care lucrează în solitudine. Amploarea și natura muncii mele îmi cere să colaborez pe multiple niveluri cu ceilalți: cu unii mai mult pe baze tehnice, cu alții pentru schimburi de idei creative. Cu fiecare proiect la care am lucrat am învățat lucruri noi, nici unul dintre aceste proiecte nu seamănă cu celelalte și asta este ceva ce-mi place și de care am nevoie în evoluția vieții și a muncii mele. Pentru fiecare lucrare aleg elementele, materialele și mediul care să exprime cel mai bine ideea pe care vreau s-o transmit, s-o comunic. La fel s-a întâmplat și în acest caz: cu ochii minții am abordat ideea de deșert ca stare de spirit, ca pe un peisaj mintal ideal pentru a experimenta ideea de infinit. Am pornit și de la corelația dintre deșert și structura antică a Piramidelor”, povestește Danae Stratou.

În iunie 1995, echipa a făcut prima expediție în Egipt în vederea alegerii sitului. Locul considerat cel mai potrivit a fost El Gouna, un platou situat între Marea Roșie și un grup muntos paralel cu țărmul mării. „Când am văzut locul, am avut practic un moment de inspirație unanim, în care am și conceput lucrarea, cel puțin vizual.” Respirația Deșertului s-a cristalizat în jurul formei conice, forma naturală în care se așază nisipul.

„Odată eliminate toate formele superflue, esențialul a luat viață”, a conchis Danae Stratou. Respirația Deșertului se născuse la nivel de idee. Punerea în practică a acestei idei însă a fost extrem de laborioasă. Cu sprijinul lui Samih Sawiris, președintele companiei de construcții și dezvoltare Orascom PTD din Cairo, lucrările au început. Deși amplasarea era ideală, la nivel de concept, prin lipsa reperelor, tocmai aceasta a anulat determinări altminteri facile, precum scara, distanța și orientarea. Autoarele au fost nevoite să-și redobândească simțurile, ajutându-se de Pământ (prin gravitație), cer (prin mișcare), lumină (prin schimbare), apă (prin nivel). „În același timp, experimentam un sentiment exhaustiv de izolare. Puteam simți fizic trecerea timpului. Vastitatea orizontului era singurul reper de echilibru vizual”, ne-a mărturisit Danae Stratou.

Paradoxul apei în deșert


 Provocarea deșertului nu s-a oprit aici. „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să tragem o conductă cu elementul vital, apa, de la prima oază, aflată cam la un kilometru și jumătate de sit. O foloseam pentru a uda constant nisipul. Zona El Gouna a fost cândva un fund de mare, iar nisipul este foarte compact și conține un procent mare de nămol și sare.

Stropit cu apă și compactat – asta era metoda pe care am folosit-o pentru construirea lucrării –, nisipul devine foarte greu și creează pe suprafață un strat uscat, dur, care devine obiectul eroziunii eoliene și încetinește distrugerea”, povestește artista.

Lucrarea a continuat să solicite o supraveghere temeinică a lucrărilor de către o echipă permanentă de topografi, precum un flux constant de invenții și inovații pentru a da formă și viață celor peste 8 000 de metri cubi de nisip relocați în conurile pozitive și negative ale celor două brațe ale spiralei. „Am proiectat singure dispozitivele necesare asigurării unei abateri minime pentru poziționarea centrului spiralei, a fiecărui con și pentru formarea fiecărui volum. A fost necesară readaptarea metodelor de lucru la fiecare pas”, povestește Danae Stratou.

Planificarea timpului de execuție a fost foarte importantă, având în vedere că toate elementele proiectului trebuiau să fie realizate simultan, toate convergând spre un moment de precizie temporală geometrică, un moment zero începând de la care să predea lucrarea forțelor naturii, care să-și înceapă și ele transformările graduale. Deși, încă de la început, forțele naturii au fost considerate o parte integrantă a proiectului, prin propria activitatea sculpturală, lucrurile aveau să ia o întorsătură dramatică.

Cu doar 13 zile înaintea inaugurării, o furtună fără precedent a inundat deșertul și a distrus complet lucrarea. Șocate de acest eveniment absolut neașteptat, artistele au înmărmurit, neștiind cum să reacționeze în fața prăpădului, după cum ele însele au mărturisit: „Am văzut totul ca pe un botez menit să ne inspire venerație, dar care putea fi încorporat doar în faza de dezintegrare, de după momentul zero al finalizării, așa că ne-am întors la treabă, am reparat pagubele și am dat gata proiectul după alte trei luni”.

Am întrebat-o pe Danae Stratou dacă în zona El Gaoun plouă. „Este amuzant că-mi pui acum această întrebare. El Gaoun este o zonă aridă, însă, foarte recent, o furtună similară cu cea care a avut loc atunci a inundat zona. Încă o dată, piesa din centru, cu diametrul de 30 de metri, a fost umplută cu apă. Ritmul de absorbție al apei depinde de condițiile meteorologice și de perioada din an în care se întâmplă inundația. Cele recente au produs unele eroziuni ale Respirației Deșertului, însă energia ei a rămas intactă”, apreciază artista. Lucrarea a fost terminată la 7 martie 1997. Tot atunci, ea a revenit naturii, care și-a început procesul lent de absorbție în peisajul care i-a dat naștere.

„Experiența acestei colaborări a fost cu adevărat unică și s-a născut din credința noastră. Această credință a devenit contagioasă, iar oamenii din jurul nostru au început imediat să ne ajute, după puteri, să transformăm ideea în realitate. Astăzi, lucrarea își revendică propriul spațiu în conștiința oamenilor care o descoperă și aceasta este puterea, forța Respirației Deșertului”, ne-a mărturisit Danae Stratou.

Deși au trecut 17 ani de când a fost realizată, Respirația Deșertului continuă să existe. Dincolo de frumusețea și vremelnicia acestei opere de artă, dincolo de extraordinara recepție mediatică (lucrarea a devenit vedetă în publicații și la posturi TV ca International Business Time, Daily Mail, Live Science Report, NBC News, BBC, CNN etc.) și de dificultățile incredibilei povești a apariției ei, Respirația Deșertului transcende mesajul forței creației (ca veritabilă călătorie între cele două realități paralele: lumea interioară a artistului și concretețea creației artistice ca produs perceptibil) și a respectului pentru Pământ, ca suport al civilizației.

Text semnat de Adina SCUTELNICU, în revista culturală  TIMPUL

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri