Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Festivitate de încheiere a proiectului SMID, deşi încă se mai lucrează

Gunoiul ieșenilor, transformat într-un combustibil mai bun ca huila la staţia de tratare a deşeurilor de la Ţuţora

GALERIE
foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7733foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7713foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7745foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7791
  • foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7733
  • foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7713
  • foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7745
  • foto DAN LUCA - management deseuri gunoi tutora - 7791
- +

Cele patru staţii de tratare a deşeurilor din judeţ în cadrul proiectului sunt unice în sud-estul Europei, spun oficialii Consiliului Judeţean. Întregul proiect a costat aproape 70 milioane de euro, dintre care 40 de la Uniunea Europeană 

Consiliul Judeţean a închis un proiect la care încă se lucrează. Re­prezentanţii CJ au bifat ieri conferinţa de finalizare a proiectului Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, deşi în cadrul acestuia mai sunt încă lucrări de executat. Cel mai devreme, sistemul ar putea deveni funcţional la începutul anului viitor, cu 12 luni întârziere faţă de data programată iniţial. „Asistăm azi la prima fază, finalizarea lucrărilor de la Tomeşti-Ţuţora, urmând ca ce­lelalte lucrări să fie încheiate până în octombrie. Staţiile construite în cadrul proiectului sunt unice în sud-estul Europei, din punctul de vedere al capacităţii de procesa­re a gunoiului menajer, al capaci­tăţii de transformare a acestuia în materii prime şi biodegradabile. Este o etapă în evoluţia verde a ju­deţului, evoluţie pe care ne-o dorim cu toţii, printr-un proiect de o anvergură deosebită“, a declarat Alin Aivănoaei, preşedintele Asocia­ţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate.

Proiectul SMID a fost iniţiat în 2008, pe când preşedinte al CJ era Lucian Flaişer, contractul de finan­ţare fiind semnat în 2013, în timpul mandatului lui Cristian Adomniţei. Proiectul presupune colectarea separată a deşeurilor din întreg judeţul, reciclarea sau compostarea acestora, precum şi închiderea gropilor de gunoi de la Tomeşti, Târgu Frumos - Adâncata, Paşcani - Valea Seacă şi Hârlău. Gunoaiele urmează să fie colectate de la populaţie separat, pe patru fracţii, respectiv deşeuri rezi­duale, hârtie şi carton, metal şi plastic, sticlă, în containere de culori şi capacităţi diferite în funcţie de tipul deşeului. Sistemul cuprinde trei staţii de transfer, la Ruginoasa, Bălţaţi şi Hârlău, primele două fiind noi.

La acestea se adaugă trei staţii de sortare deja existente, la Hârlău, Şipote şi Răducăneni şi două staţii de sortare noi, la Ruginoasa şi Ţuţora. În aceste staţii, deşeurile sunt sortate, refuzul staţiilor de sortare şi gunoaiele compactate în staţiile de transfer fiind transportat la Ţuţora. Mai multe imagini găsiți ăn  GALERIE FOTO

Staţia de la Ţuţora este cea mai complexă componentă a proiectului. În cadrul acesteia, deşeurile sunt transportate pe o bandă de pe care se face sortarea materialelor reciclabile. Staţia are capacitatea de a prelucra 22.000 tone de deşeuri reciclabile şi 140.000 tone de deşeuri menajere anual. „Tehnologia existentă este de ultimă oră. Pentru partea de tratare biologică, este cea mai avansată, 100% automatizată. În viitor, la echipamentele existente se mai pot adăuga şi altele, pentru sortarea optică, după ce se va şti compoziţia exactă a gunoiului din Iaşi. În general, în România, două treimi din gunoaie sunt de provenienţă organică“, a precizat Alberto Carrera, directorul operaţional al Sorain Cecchini Tecno, firma care a furnizat utilajele de la Ţuţora.

După extragerea din masa de deşeuri a celor reciclabile, deşeurile de natură organică sunt introduse într-o zonă de tratare biologică, prin biofiltre reprezentate de un strat de bucăţi din lemn însămânţate cu bacterii, o treime din cantitatea totală de deşeuri evaporându-se în timpul procesului. Rezultatul este un compost inert, care poate fi utilizat ca pământ de flori sau material de umplutură.

Materia organică uscată, compactată sub formă de brichete, poate fi utilizată drept combustibil, cu o putere calorifică mai înaltă decât a huilei. „În principiu, se poate ajunge la zero deşeuri depozitate în groapă. Părerea mea este însă că până acolo mai avem mult. Trebuie să terminăm calea de acces la Ruginoasa şi racordul electric de la Bălţaţi. Pe urmă, trebuie găsite firmele care să preia în concesiune serviciile de colectare şi transport a gunoaielor, pe zone şi firma care să opereze staţia de la Ţuţora. Dacă lucrurile încep să meargă la începutul anului viitor, va fi bine“, a spus vicepreşedintele ales al CJ, Victor Chirilă. Valoarea totală a proiectului se ridică la 69,35 milioane de euro, din care 42,2 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri