Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Revenirea la discuţia asupra numelor de răsfăţ ne-a fost provocată de replica, rostită cu oarecare obidă, a unui participant la o dezbatere televizată: „Poartă nume pe care nu le merită!”. Am devenit atent, în aşteptarea unor aluzii la „hipocoristice”, cum le zic lingviştii, dar discuţia era, ca de obicei, pe teme de politică la zi, astfel că numele în cauză erau numiri de funcţii şi demnităţi, de tipul deputat, senator, ministru etc. Referirea la merite, însă, ne-a atras din nou atenţia asupra fenomenului botezării moderne a copiilor prin alintuşuri cum sunt Gigel, Ninel, Tinel, Frăguţa sau Bombonica ş.a.
* Condiţia alintului. Atunci când părinţii, în unele cazuri impunându-şi preferinţe onomastice excentrice chiar prin negocieri cu preoţii, recurg la astfel de răzgăieli, tind şi să-şi lanseze favorabil odraslele în societate („Ţineţi seama cu cine aveţi de-a face! Dezmierda-ţi-l!). Dar, în practica socială, trecerea, una motivată, de la prenumele oficial de simplă identificare la formule de alint este rezultatul unui proces de adevărată selecţie, ceea ce vom urmări prin câteva cazuri aparte. Putem vorbi de acceptarea, tacită, din partea comunităţii, a formulei de adresare din mediul familial: de exemplu, după Ion Călugăru, faţă de Buium, pur şi simplu, fiul Ţiprei, eroul romanului „Copilăria unui netrebnic”, este numit Buiumaş atât de ai lui, cât şi de toţi locuitorii din mahalaua calicimii Dorohoiului, indiferent de etnie şi religie. Iar Ali, turcul aciuat pe lângă o familie de boieri, căreia i se devotase până la a-şi da viaţa apărând-o de o ceată de haiduci, binemeritase, constant, numele de Aliuţă (este chiar titlul unei povestiri a lui N. Gane). De notat că ambele texte au caracter autobiografic.
* Alte nume. Iată şi un caz din amintiri personale. Herman Grinberg, membru al unei formaţii muzicale a Institutului Politehnic din Iaşi prin anii ’50, băiat vesel, de companie, apoi inginer constructor şi căsătorit cu o româncă, Silvia, a fost, până la bătrâneţe, alintat de toţi cunoscuţii cu numele Hermănică, pur şi simplu! Nici că se poate găsi o altă probă a numelui de alint ca manifestare a acceptării persoanei, a integrării comunitare. Este prilejul să observăm, pe de altă parte că, oricum, numele de provenienţă străină nu fac excepţie de la acomodarea diminutivală: nimic mai obişnuit decât (conu) Jenică, de la pretenţiosul Jean, Pompilică, de la oficialul Pompiliu (Constantinescu, de pildă), Paulică şi Paulica (de la Paul, respectiv Paula), sau Getuţa (prin Geta, pornind de la fr. Georgette), ca să nu mai vorbim de Victoraş, Trăienică, Virginica, Victorela. Dar nu putem trece cu vederea nici peste Carolică, Odeţica ori Suzănica, ultimul (dar nu în compania numelui de familie Gâdea, de care unii ieşeni poate îşi mai amintesc!) pe cale de a intra în conştiinţa publică prin reclame: „Pantofiori Suzanica Purple” (/pantofisuper.ro/).
* Responsabilii. Revenind la fondul problemei, observăm că nu doar părinţilor afectuoşi li se datorează mutaţia, de principiu, de la hagionime, „albe” stilistic, la derivate de alint. Într-o naraţiune semnată de Ioan T. Morar, Lindenfeld, este evocat şi aportul oficialităţilor. Cei patru copii ai unei familii aveau trecute în certificatele de naştere nume „de dezmierd”; la Sfat, secretarul, „mereu cherchelit”, îl îndemna pe tată să le dea „nume drăgălaşe, de copii, că-i mai frumos”, astfel că aceştia erau înscrişi drept Petrică, Ghiţă, Trăienică şi Olguţa. După naşul de serviciu, respectivele nu ar fi fost veşnice: „Dacă nu le place, le schimbă ei când cresc mari” (cf. /books.google.ro/). Ceea ce, neoficial, nu pare imposibil.
* Alte mariţe. Iată o atare situaţie. Fiica unor ţărani cuminţi din zona Botoşanilor se numea, tandru, Mariţa (nu Maria, ca bunica ei). Mare le-a fost mirarea când, stabiliţi la Iaşi, cu valul şantierelor de tot felul, fata li s-a plâns că numele ei devenise ţinta batjocurii colegilor de clasă. Şi, atunci, au apelat la un corespondent urban, Mariana, iar consătenilor ce treceau în vizită pe la ei le explicau că Mariţa era mică; acum, că a crescut, lucrurile s-au schimbat! Nu că Mariţa nu fusese (sau nu mai era) de nasul orăşenilor, dar, mai ales în mediul respectiv, familiar, acesta devenise substantiv comun, însemnând, pur şi simplu, „servitoare”. Ca să nu mai punem la socoteală că tot mariţă se numea, popular, instrumentul de tras cizmele (probabil ca înlocuitor tehnic al respectivei, căci îi zicea şi sluguţă).
* Dezacord. Numele meritat: zicătoarea „După ce-i urâtă, o mai cheamă şi Irina” îi contesta urâtei dreptul la un nume frumos, de origine grecească, privilegiu al domniţelor şi boieroaicelor.
* Cu parul? Asaltul terorist, publicistic şi publicitar, privind devoţiunea pascală (în special) culinară în vederea Învierii (ce trebuie să punem pe masă numaidecât), dar şi vestimentară (cum şi cu ce trebuie să ne înnoim) sau turistică (unde putem petrece sărbătorile aşa cum ne-am visat!) etc. ne-a adus aminte un protest de pe vremuri al capilor de familie din mediul rural, faţă de presiunile de sezon ale consoartelor: „Ho, mă, că Paştile nu vin cu parul!”.
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |