Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iaşul potemkinist

GALERIE
mihai chiper200
  • mihai chiper200
- +
În top pentru câştigarea titlului de capitală europeană a butaforiei în 2021.

Oricare vizitator, rătăcit prin Iaşi, nu poate să nu observe cum faţadele unor clădiri istorice în ruină au fost acoperite cu pânze estetice. Pânzele reproduc la scara 1:1 linia arhitecturală a clădirilor, desenate sau fotografiate, lăsând impresia includerii lor într-un proiect de renovare în derulare. Fireşte, în spatele butaforiei nici ţipenie de meşter, doar miros de clădire putredă şi veche, amestecat cu aer infect de excremente.

Prin 2008, în plină campanie electorală, când primarul perora despre cele 10 proiecte ale Iaşului, a amplasat o asemenea pânză pe fostul Coloseu Bragadiru de pe strada Alexandru Lăpuşeanu. Un citat din Nicolae Iorga ne înştiinţa de atunci că „acestea sunt monumentele noastre istorice“, au valoare şi că trebuie să le respectăm. Între timp, edilitatea le-a respectat atât de mult încât a înlocuit pânza învechită din 2008, sfâşiată de vânt şi decolorată de soare, cu alta. Citatul din Iorga a rămas, dar cu altă grafică şi fonturi, iar la finalul istoricului monumentului a fost plasat un anunţ ferm: „Primăria Municipiului Iaşi va reabilita Piaţa Unirii şi Strada Lăpuşneanu în perioada 2012-2013 cu fonduri structurale“. Probabil că urmează a treia pânză, cu alt termen. Cât să fie? Ghiciţi? 2021?

Mă gândeam la acest termen, întrucât anul 2021 pare orizontul de timp pe care edilitatea şi l-a asumat, prin intermediul a tot felul de găselniţe cvasi-electorale, denumite „festivaluri“, să mai întreţină iluziile bovarice ale ieşenilor de mari consumatori şi creatori de cultură, pretendenţi să devină „capitalişti“ ai culturii europene. Este o competiţie la nivel naţional în care s-au înscris oraşe precum Craiova, Alba Iulia, Timişoara, Cluj, Arad sau Bucureşti, dar, probabil, numai ieşenii se pot minţi pe ei înşişi încât să creadă că Iaşul poate găzdui o manifestare de o asemenea anvergură, într-un oraş plin de clădiri simbol gata de prăbuşire ori cu reparaţii începute demult, fără termene clare de finalizare.

Mai grav este că avem de-a face cu o iluzie în masă, cu o potemkiniadă colectivă menită să convingă juriul internaţional să dea OK-ul de capitală culturală. Modelul Coloseulului a fost preluat de Filarmonică. Pe faţada părţii nereparate, din care se desprind bucăţi de cărămidă, a apărut o pânză asemănătoare: Cvartetul „Voces“ şi Filarmonica „Moldova“ prin asambluri sale susţin proiectul Iaşi-Capitala Culturală Europeană în 2021. Şi ea este acoperită de date istorice, pomenirea lui George Enescu, declaraţiile lui Sergiu Comissiona, Sergiu Celibidache, Viorica Cortez etc. De unde deducem că estetica potemkinistă este neapărat „patriotică“; nu reproduce întocmai formatul clădirii, ci ţine musai să le acopere cu citate înălţătoare şi înfierbântate despre cultură, neam şi istorie, cu atât mai dezgustătoare cu cât sunt amplasate să mascheze nişte ruine, măsura adevăratului respect al contemporanilor faţă de valorile şi simbolurile invocate. Numai despre fondurile de renovare nu se ştie.

Şi la fel de nouă este pânza care acoperă palatul Braunstein, o combinaţie stranie şi cu atât mai nesuferită între modelul care respectă liniile arhitecturale ale clădirii şi reclama imensă a unei mărci de bere, în vreo trei locuri. Se reface cumva monumentul berii? Oricum, din câte am aflat, acolo Primăria se laudă că se va pune pe treabă „în curând“. E greu de prevăzut cât durează. Având în vedere precedentele, putem face un pariu că anul 2021 este, totuşi, un termen extrem de ambiţios.

Partea şi mai uluitoare este că modelul a fost preluat şi de antreprenori privaţi. Cafeneaua „Poveşti, cafea şi vorbe fireşti“ de pe bulevardul Ştefan cel Mare, chiar în faţa balconului primarului, este aceeaşi construcţie de… pânză. Iar acolo nu era nevoie de o renovare savantă a unei clădiri istorice, ci de o mână de var pe două ziduri crăpate. Se pare că pânza, aparentul ăsta sordit, este de efect. Se imită la fel ca moda.

Păi, dacă modelul a prins la popor, de ce să ne mai complicăm, domnule primar?! Nu vă mai umiliţi pe lângă premierul Victor Ponta (ne-am convins cât vă respectă!) făcând lobby pentru banii necesari încheierii reparaţiilor de la Palatul Culturii. Spuneţi-i direct şefului că ieşenii au adoptat soluţia d-voastră şi e suficient să daţi comanda unei pânze din astea. Nu numai că rezolvă treaba rapid, cu economii la buget, înainte de 2021, dar sigur intraţi şi în cartea recordurilor, drept arhitectul celui impozant palat aparent din lume. Apoi, chemaţi juriul european, faceţi două ture cu elicopterul pe deasupra oraşului. Dar, atenţie! Nu prea aproape, să nu dărâmaţi falnicele faţade ale clădirilor renovate de d-voastră!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri