Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iaşul şi sursele dezvoltării

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Oraşul contemporan are două surse de dezvoltare: una teritorială, care ţine de vecinătatea sa regională (sau locală, dacă ne referim la centre urbane de mici dimensiuni), al cărui loc central e, şi una internaţională, ori globală, în cazul marilor metropole. 

Dacă prima sursă e descrisă în geografie de modelul locurilor centrale (sau modelul lui Christaller - geograful german care a formulat această teorie în1933), ce evidenţiază structura ierarhică a sistemului urban la nivel teritorial, în funcţie de cantitatea şi calitatea serviciilor pe care le pun la dispoziţie centrele urbane spaţiului polarizat, predominant rural, cea de a doua e formulată de modelul hubs&spokes. Acest model îşi are sursa în creşterea vitezei de deplasare, ce vine să tulbure ordinea ierarhiilor structurilor îndelung şlefuite în perioada christalleriană de evoluţie teritorială. Marele oraş, beneficiarul direct al acestui tip de relaţii spaţiale, tinde să ignore regiunile rurale sau periferice şi privilegiază relaţiile cu alte oraşe importante, dezvoltând dimensiunea orizontală a sistemului urban. Se creează astfel un efect de tunel, ce imprimă o nouă evoluţie sistemului teritorial. La ora actuală distanţa timp (timpul de parcurs) dintre Botoşani şi Iaşi e egală cu Iaşi - München, iar distanţa practicată pe calea ferată între Iaşi şi Timişoara e de zece ori mai mare decât cea dintre Iaşi şi aceeaşi metropolă bavareză.

Raportul dintre cele două surse de creştere urbană e diferit, de la un oraş la altul, de la o perioadă la alta. Cel mai adesea, oraşele medii sau mici nu beneficiază de aportul dezvoltării induse de sistemul economic global, pentru că aceste localităţi sunt ignorate de reţelele de infrastructurăimportante, iar relaţia lor cu exteriorul e intermediată de "metropola regională”, ce tinde să concentreze cea mai mare parte a serviciilor şi a activităţilor economice ce inserează regiunea la nivel internaţional/ global.

Dubla sursă de prosperitate, specifică oraşelor mari, imprimă acestora un grad mai mare de stabilitate demografică şi economică, decât în cazul oraşelor medii; acest fapt a fost extrem de vizibil în perioada crizei economice mondiale pe care tocmai am traversat-o. Iaşul a fost mai stabil decât Bacăul, Piatra Neamţ, Suceava sau Vaslui, Clujul, decât Bistriţa sau Baia Mare, Timişoara, decât Aradul sau Reşiţa.

Calitatea şi cantitatea forţei de muncă, accesibilitatea sitului, proximitatea facilităţilor de cercetare fundamentală, existenţa economiilor de aglomeraţie, ce cresc probabilitatea găsirii pe plan local atât a forţei de muncă calificate şi într-o cantitate suficientă, cât şi a unor antreprenori capabili să mobilizeze capitalul-risc, condiţie esenţială a apariţiei companiilor spin-off, din rândul cărora se selectează cele mai inovative, reprezintă factori de localizare decisivi în cazul industriilor cu o complexitate tehnologică medie şi înaltă (Octavian Groza şi colaboratorii, 2005). Sunt factori prezenţi la nivelul celor trei mari oraşe româneşti: Cluj, Timişoara şi Iaşi. Şi totuşi, primele două au rezistat mai bine crizei globale decât Iaşul. De ce, oare?

Să presupunem că BMW ar dori să-şi delocalizeze o divizie de montaj de automobile în România. Cu frâna distanţei specifică sistemului rutier actual al României, unde credeţi dumneavoastră ca şi-ar localiza investiţia: la Timişoara, la Cluj sau la Iaşi? Chiar dacă pornim de la o ipoteză puţin probabilă, e suficient să privim la datele oferite de aplicaţia distanţe.ro pentru a identifica care sunt localizările cele mai favorabile. De la Iaşi la München facem în condiţiile actuale aproape 18 ore pe reţeaua rutieră, de la Cluj Napoca, 12 ore, iar de la Timişoara, 9 ore - distanţă timp de două ori mai redusă decât de la Iaşi, dar să nu uităm că acest oraş e racordat la sistemul european de autostrăzi. Oricât de ieftină ar fi forţa de muncă de la Iaşi în raport cu cea de la Cluj sau Timişoara, acest avantaj competitiv e anulat de accesibilitatea redusă. O autostradă care să lege Moldova de sistemul european de autostrăzi, chiar dacă nu ar schimba coordonatele geografice ale Iaşului, ce va rămâne întotdeauna mai la est decât Clujul sau Timişoara, ar da o şansă unei astfel de localizări. Timpul de parcurs pentru Timişoara va rămâne neschimbat, pentru Cluj va deveni 11 ore, iar pentru Iaşi, 15 ore. În aceste condiţii, disponibilitatea şi costul forţei de muncă devin parametri ce contează într-o asfel de localizare.

Dar în cazul unei companii IT&Outsourcing ce are sediul central în München, al cărui produs final se află la un click distanţă, accesibilitatea mai joacă un rol în delocalizare? Desigur, deoarece compartimentele acestei industrii sunt supuse difuziei într-o manieră gradientală; primele delocalizate sunt BPO - Business Process Outsourcing şi SSC - Shared Service Center, eventual ITO - Information Technology Outsourcing, în timp ce R&D - Research & Development şi (mai ales!) KPO - Knowledge Process Outsourcing sunt mai stabile. Ca urmare, această disociere spaţială a compartimentele IT&O necesită deplasări rapide. Existenţa curselor către München din toate cele trei oraşe româneşti, în ciuda diferenţelor de frecvenţe săptămânale ale zborurilor, impune celorlalţi factori de localizare rolul decisiv în implantarea investiţiei. Oricum, evoluţia numărului de relaţii aeriene şi a frecvenţelor acestora a determinat şi evoluţia industriei IT&O din Iaşi, de la 3,5 mii persoane active, în 2011, la 7 mii, în 2015 - cea mai importantă dinamică la nivelul oraşelor secundare ale României; astfel, Iaşul s-a instalat confortabil pe locul al treilea după Cluj (15 mii de persoane active în 2015) şi Timişoara (9 mii).

Despre rolul în consolidarea economică a Iaşului a celui mai dinamic aeroport ale Europei Centrale şi de Est în primul trimestru al anului 2016, pe data viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al.  I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri