Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iată de ce Iaşul moare fără autostradă! Şeful firmei germane Continental: Dacă era, am fi făcut fabrică la Iaşi

GALERIE
autostrada02Autostrada01autostrada06Autostrada07Autostrada08
  • autostrada02
  • Autostrada01
  • autostrada06
  • Autostrada07
  • Autostrada08
- +

Subiectul unei legături rutiere rapide cu vestul ţării încinge iarăşi spiritele la Iaşi. Ieri, în cadrul unei manifestări de la Universitatea Tehnică, un important manager ieşean, directorul Continental, fosta Siemens România, a spus explicit că nu vom putea avea aici fabrici mari atât timp cât nu vom avea autostradă. Explicaţiile lui logice te conving pe loc că are perfectă dreptate. Tot ieri, senatorul băcăuan Dragoş Benea, care făcea zilele trecute apologia autostrăzii Bacău - Braşov, în dauna rutei Iaşi - Tg. Mureş, şi-a nuanţat poziţia. „Iaşul este superior la aproape toate capitolele în raport cu celelalte municipii din regiunea Moldovei“, a afirmat acum el. Un alt fapt demn de consemnat, deşi pur teoretic: proiectul Legii autostrăzii A8 a trecut de Senat prin aprobare tacită, urmând să intre în dezbatere în Camera Deputaţilor.

Iaşul este superior la aproape toate capitolele în raport cu celelalte municipii din regiunea Moldovei. Ca atare, nu se pune problema niciunui război sau a unei aşa-zise rivalităţi regionale. Sunt cuvintele lui Dragoş Benea, preşedintele PSD Bacău şi senator, cel care a afirmat săptămâna trecută că autostrada nu va străbate munţii între Tg. Neamţ şi Ditrău, ci între Oneşti şi Tg. Secuiesc. Într-o replică la textul publicat sâmbătă de ziarul nostru, în care aleşii ieşeni comentau declaraţiile sale, băcă­uanul afirmă că „orice variantă de autostradă pe axa Est-Vest trebuie să pornească de la constatarea că Iaşul este capitala Moldovei (culturală, istorică, urbană etc)“ şi că „tronsonul Iaşi - Tg. Neamţ nu e contestat de nimeni şi nici nu trebuie să mă convingă cineva de utilitatea lui“. „Am susţinut - inclusiv la Iaşi, în mai 2016, în prezenţa premierului Cioloş - că trebuie asumată şi demarată varianta de autostradă cea mai fezabilă din toate punctele de vedere (respectiv durata de execuţie, finanţare, costuri, avizare - inclusiv sub aspectul implicaţiilor de mediu şi al rezervaţiilor naturale). Varianta de autostradă care întruneşte condiţiile de mai sus (după opinia mea, dar şi a specialiştilor) este Iaşi - Paşcani - Tg. Neamţ - Bacău - Braşov“, susţine acum senatorul Dragoş Benea. El are dreptate în privinţa costului construirii autostrăzii: prin Pasul Oituz (DN 11), traseul montan este cel mai scurt din Carpaţii Orientali, iar altitudinea maximă este 866 de metri, pe când între Tg. Neamţ şi Ditrău altitudinea în Pasul Tulgheş depăşeşte 1.000 de metri. Din aceste motive, costul realizării rutei moderne prin Oituz ar putea să pară mai mic. Masterplanul General de Transport al României din 2016 arată că e de două ori şi jumătate mai mic decât Ungheni - Iaşi - Tg. Mureş. Totuşi, în acelaşi Masterplan, autostrada Bacău - Braşov nu este prioritară. În plus, lungimea ei este de două ori mai mică decât cea dintre Ungheni şi Tg. Mureş, via Iaşi/Tg. Neamţ, respectiv 175 km faţă de 344 km. „Îi rog pe colegii moldoveni de la Iaşi să-i ia în calcul şi pe cetăţenii din Galaţi şi Vrancea, asta pentru că Moldova nu se rezumă doar la Regiunea Nord-Est“, mai spune Dragoş Benea. Însă o autostradă în sudul Moldovei nu-i va mai interesa la fel de mult pe cei din nordul provinciei. Decât dacă vor să meargă la Braşov sau Sibiu.

Câteva date tehnice

Pentru ieşeni, drumul spre graniţa de vest, spre Budapesta sau Viena, prin Pasul Oituz măsoară cu aproape 200 km mai mult decât pe la Poiana Largului/Ditrău. Pentru băcăuani, drumul spre Tg. Mureş pe la Poiana Largului/ Ditrău reprezintă un ocol sub 50 km. Dacă adăugăm că Iaşul e de aproape două ori mai populat decât Bacăul şi, implicit, traficul rutier este mai intens spre/dinspre Iaşi, devine evident unde se regăseşte economia de timp şi bani. În România, o dată la cinci ani, se face un recensământ al circulaţiei rutiere. Cel care se ocupă de strângerea datelor privind traficul mediu zilnic pe drumurile naţionale este Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Infor­matică, din cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ultimul recensământ de acest fel, realizat în 2015, arată că traficul pe cele trei drumuri naţio­nale care străbat Carpaţii Orientali - DN 11 (Bacău - Braşov), DN 15 şi DN 15B (Bacău - Tg. Mureş - Turda, respectiv Cristeşti/ DN 2 - Poiana Largului) şi DN 17 (Suceava - Vatra Dornei - Dej) este comparabil: aproximativ 7.000 de autovehicule pe zi pe fiecare dintre cele trei căi de acces, ceva mai mic pe DN 11 şi ceva mai intens pe DN 17.

De unde ar veni banii

În contradicţie cu reţinerea senatorului Dragoş Benea de a cheltui banii pe un proiect care „nu e fe­zabil“, deputatul Petru Movilă, cel care a avut ideea - agreată de marea majoritate a aleşilor ieşeni şi a celor din regiunea de Nord-Est - de a promova un proiect de lege ce vizează construirea Autostrăzii Unirii, afirmă că sunt bani pentru acest obiectiv, „din bugetul european pe 2014 - 2020 al României, din care nu s-a consumat până acum niciun euro, şi din credite. Cred că un împrumut de 5 miliarde de euro de la Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiţii, cu termen de rambursare de 25 de ani, o perioadă de graţie de 5 ani şi o dobândă de 0,1-0,2 la sută, este o soluţie extraordinar de convenabilă“. Deputatul ieşean spune că, dacă autostrada s-ar construi în perioada de graţie, statul ar putea să plătească ratele din exploatarea directă.

Proiectul legii autostrăzii A8 a trecut de Senat prin aprobare tacită, urmând să intre în dezbatere în Camera Deputaţilor. „Erau toate condiţiile pentru ca acest proiect să fie votat“, ne-a declarat Movilă. El a adăugat că are avizul negativ al Guvernului şi că aleşii PSD-ALDE vor ţine cont de asta. Totuşi, senatorul ieşean PSD Vasile Toma afirmă că e bine că proiectul pleacă la Camera Deputaţilor însoţit de avizul pozitiv al comisiei de specialitate de la Senat, respectiv al celei de Transporturi şi Energie.

Privire din zona business

Prezenţi la inaugurarea a două laboratoare de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, doi reprezentanţi ai unor companii mari cu sediul la Iaşi, Continental şi Tech Con, dar şi decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, împreună cu primarul Iaşului, au subliniat importanţa construirii unei autostrăzi inclusiv pentru zona IT, pentru ca Iaşul să nu producă doar „muncitori IT“, ci şi oameni care să dezvolte un produs de la un capăt la celălalt. Or, în acest moment, din cauza lipsei unei căi prin care produsul finit să poată fi vândut şi transportat, acest lanţ este extrem de greu de realizat. Decanul de la AC  a amintit de faptul că unul dintre principalele motive pentru care compania Continental nu are în acest moment o fabrică de producţie este că nu există o cale de acces suficient de rapidă, la un cost acceptabil, pentru transportarea produselor fabricate la Iaşi. Un lucru extrem de important, având în vedere că această companie trebuie să livreze produsele în termen de 12 ore de la preluarea comenzilor. Mihai Chirica a completat, afirmând că „avem nevoie de autostradă, pentru ca tot ceea ce învaţă viitorii absolvenţi să se materializeze într-un produs finit românesc, ce trebuie transportat spre cei care-l consumă. Este nevoie să nu abandonăm acest proiect, pentru că de el depinde economia întregii regiuni, şi pe partea de excelenţă în educaţie, IT, automatizări, calculatoare, dar şi pentru cei care pleacă mult mai de jos, de la nivelul solului sau chiar al subsolului şi care au nevoie să-şi transporte producţia. Aşa încât amândouă sunt realităţi şi amândouă sunt la fel de necesare. Din nefericire, ceea ce au făcut sectoarele private nu a fost completat şi de către sectorul de stat“. Primarul Iaşului a adăugat că autostrada nu este la nivel de moft (pentru a ajunge mai uşor în anumite zone din ţară, pentru petrecerea vacanţei), ci influenţează direct veniturile, amintind de diferenţele salariale dintre zonele în care infrastructura este dezvoltată şi zonele în care aceasta lipseşte. El a comparat Iaşul, în privinţa produsului intern brut, cu zona de vest a ţării, care conduce în topul veniturilor, lăsând să se înţeleagă că această diferenţă a apă­rut tocmai din cauza lipsei infrastructurii în zona Moldovei.

Marian Petrescu, directorul Continental Iaşi (fosta Siemens România), a declarat că „aspectul de dezvoltare de produs este extrem de important, iar ce noi încercăm de 11 ani să facem în Iaşi nu este să preluăm ceva din Germania, din Franţa sau din Statele Unite şi mai departe doar să adaptăm, ci să dezvoltăm un produs finit, de la un capăt la celălalt, de la partea de idee până la partea producţie. Iar acest lucru este extrem de important mai ales pentru resursa umană care rămâne în Iaşi şi care, efectiv, gândeşte inginereşte. Adică poate să gândească un produs de la un capăt la celălalt“.

„Dacă eşti doar o resursă într-un Excel, atunci, în secunda doi vei zice «nu mai stau în România, ci plec în străinătate». Dacă eşti o resursă de care depinde un produs, în acel moment, lucrurile stau complet altfel. De aceea este foarte important să se dezvolte produse şi să ai oameni capabili să dezvolte produse, iar în final să şi vinzi acel produs“, a explicat directorul Continental. Acesta a mai comparat Iaşul, în privinţa produsului intern brut, cu zona de vest a ţării, care conduce în acest clasament, lăsând să se înţeleagă că această diferenţă a apărut tocmai din cauza lipsei infrastructurii în zona Moldovei. (Radu MEŞNIŢA, Andrei MIHAI)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri