Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

În aşteptarea scrutinului: variabila Vanghelie şi efectul Pandele

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pe fondul unei campanii electorale plictisitoare, a venit momentul să ne construim grila de evaluare a rezultatelor de la alegerile locale. Mai jos propun o serie de criterii ce pot fi acceptate, cred, de susţinătorii tuturor partidelor, grupărilor şi candidaţilor, inclusiv de cei ai formaţiunii majoritare - partidul plictisiţilor.

Desigur, rezultatele cu cea mai pronunţată semnificaţie politică sunt cele de la consiliile judeţene (plus consiliul general al capitalei). Ele aproximează, într-un fel, verdictul de la legislative, dar nu trebuie tratate ca şi cum ar fi un prolog al votului din toamnă. În cazul primarilor, numărul de mandate obţinut de un partid sau altul este mai puţin important, pentru că nu e bine să adunăm mere şi pere: un mare municipiu e altceva decât un oraş cu 50.000 de locuitori sau decât o comună cu 5.000. Mai interesant ar fi să vedem câţi cetăţeni ai ţării (sau ai judeţului) se vor găsi, după 5 iunie, sub administrarea unor primari PSD, PNL, ai altor partide sau, de ce nu, sub administrarea unor independenţi. În fine, pentru a nu neglija total variabila „număr de mandate”, mi se pare interesant să vedem câte mandate de municipii reşedinţă de judeţ (plus sectoarele Bucureştiului) obţine fiecare formaţiune.

Lista de mai sus este, desigur, imună la contextul politic al scrutinului din iunie. Trecând la chestiuni ceva mai concrete, putem lua în considerare alte câteva aspecte. În primul rând, ne-ar interesa indicele de rezistenţă în scaun. La nivel de judeţ, câţi dintre primarii aleşi în 2012 vor câştiga şi acum? O astfel de întrebare este relevantă şi pentru eşantionul de mari municipalităţi prezentat mai sus (oraşe-reşedinţă plus sectoarele capitalei).

Ajungem apoi la „variabila Vanghelie”: există cazuri de primari suspendaţi sau demişi care revin în funcţie pe valul popular? În sfârşit, câţi candidaţi cu probleme penale legate de corupţie câştigă funcţia de primar în ţară, respectiv în judeţ?

Ne amintim că acum patru ani am avut parte de alegeri locale atipice, dominaţia USL fiind categorică. Între timp s-au produs mutaţiile pe care le cunoaştem, astfel că peste tot avem competiţie între PSD şi PNL. Ar fi interesant de văzut în câte oraşe din ţară - le exceptăm pe cele cu un procentaj semnificativ de populaţie maghiară - candidaţii PSD şi PNL vor fi învinşi de un terţ, fie el independent sau membru al unui alt partid. Desigur, cifra nu va putea exclude „efectul Pandele”: PSD sau PNL ar putea propune un candidat-fantomă, iar sprijinul organizaţiei ar merge către altcineva. Dar ea ne-ar spune multe despre intensitatea dominaţiei celor două partide mari asupra spectrului politic românesc.

S-a discutat mult despre defectele alegerilor într-un singur tur şi despre posibilitatea ca un tur secund să răstoarne ordinea preferinţelor. Aşadar, în câte mari oraşe diferenţa între candidatul victorios şi cel de-al doilea clasat este sub zece procente? Nu e greşit să spunem că aleşii respectivi au fost beneficiari ai votului într-un singur tur. Apoi, cred că putem face cu uşurinţă liste de oraşe - sau liste complete de localităţi, într-un judeţ -  în care primarul este ales cu mai puţin de o treime din totalul voturilor valabil exprimate. Fără a afirma că astfel ar scădea legitimitatea lor - în definitiv, era treaba adversarilor să se coalizeze pentru a-i învinge - putem include aceşti primari în categoria beneficiarilor sistemului într-un tur.

Tema independenţilor sau a formaţiunilor noi a suscitat destulă atenţie, în ultima vreme. Ar fi interesant de văzut în ce consilii judeţene (şi consilii ale municipiilor reşedinţă de judeţ) au pătruns candidaţi de acest gen. De asemenea, dacă este cazul, ce oraşe au învestit în funcţia de primar candidaţi de acest tip. Desigur, respectivii candidaţi pot să nu fie deloc „noi”, dar ne-ar interesa unde şi de ce partidocraţia locală s-a dovedit a fi mai vulnerabilă.

În fine, pentru că momentul electoral va fi întregit de negocierile politice pentru crearea majorităţilor - alegerea conducerii consiliilor judeţene, alegerea viceprimarilor - cred că merită urmărită coerenţa alianţelor în plan teritorial. Dacă un partid tinde să aibă cam aceiaşi aliaţi în toată ţara, pentru toate funcţiile, ar fi de aşteptat ca această colaborare să se prelungească şi pentru legislativele din toamnă.

Evident că există multe alte puncte interesante pe care fiecare dintre noi le poate urmări. Până vom putea să ne satisfacem curiozitatea, să aşteptăm cu răbdare încheierea unei campanii anoste.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri