Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Încă un proiect de ţară

GALERIE
radu mesnita
  • radu mesnita
- +

Dacă e să alergăm după atâtea proiecte, finalizăm măcar unul?

România lucrului bine făcut se limitează în continuare la România lucrului bine promis. Pe finalul mandatului, Traian Băsescu propunea unirea Republicii Moldova cu România drept proiect de ţară. Noul chiriaş de la Cotroceni nu a îmbrăţişat propunerea, dar a venit cu alte idei. Cea mai nouă dintre ele este de fapt o reacţie la votul englezilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Cum România nu se numără printre ţările foarte afectate de Brexit, şi reacţia este una pe măsură. Încă nu se cunosc consecinţele, iar cetăţenii au aflat doar că există o reacţie. Toţi reprezentanţii partidelor, chemaţi luni la Cotroceni, au căzut de acord împreună cu şeful statului că e musai un nou proiect de ţară. Cu acest prilej, urmează să fie înfiinţată o comisie care să stabilească limpede şi precis care să fie acesta.

La precedentul proiect anunţat de actualul preşedinte, taman comisia a lipsit din descriere. Probabil din acest motiv nu s-a mai auzit mult timp de proiectul „România educată”. A nu se confunda cu „România bunului simţ”, ideea anunţată de Crin Antonescu pe când era uselist şi de cei din PDL înainte să intre în PNL. Ştiind că ideea bunului simţ a plecat de la nişte politicieni, nici nu e de mirare că praful s-a ales din acel proiect.

Totuşi, Klaus Iohannis vrea să revigoreze educaţia. În decembrie trecut, preşedintele prezenta Parlamentului, într-un discurs care marca primul an de mandat la Cotroceni, ideea unui an 2016 plin de dezbateri pe controversata temă a educaţiei, „din care să rezulte o viziune de ansamblu şi direcţiile majore pentru viitorul sistemului de învăţământ din România”. La sfârşitul lunii trecute, adică la jumătatea lui 2016, şeful statului şi-a înnoit pe Facebook invitaţia la dezbateri. Suntem în pragul vacanţei de vară. Aşadar, poate vom mai auzi de acest proiect la toamnă.

Tot anul trecut, de Ziua Europei (9 Mai), şeful statului vorbea de un alt proiect de ţară, cel mai important - după cum l-a definit atunci Klaus Iohannis: adoptarea monedei unice europene. Dar cine ştie în al cui mandat se va împlini şi acesta?

Tot cu un proiect de ţară a câştigat Klaus Iohannis prezidenţialele din 2014. Poate fi consultat pe pagina lui de internet de atunci, iohannispresedinte.ro. Site-ul funcţionează şi astăzi, deşi ultima actualizare datează din 8 decembrie, cu două săptămâni înainte de instalarea la Palatul Cotroceni.

Predecesorul său şi-a amintit deunăzi că proiectul de ţară este reducerea decalajelor dintre România şi ţările dezvoltate ale UE. De una dintre aceste ţări tocmai „am scăpat”, dar asta nu rezolvă nimic: pentru mulţi, visul românesc rămâne acela de a se realiza afară. Practic, cu excepţia aderării la NATO şi la UE, niciunul dintre proiectele vehiculate în ultimii ani nu s-a materializat.

Şi atunci, ce-i de făcut ca să ajungem, în sfârşit, la (măcar) un lucru bine făcut? Poate ar fi mai bine ca, în locul unei comisii prezidenţiale, să fie întrebaţi românii ce-şi doresc mai mult. Aşa cum au fost întrebaţi, cu zece ani în urmă, despre cele mai importante personalităţi ale neamului. E foarte posibil ca răspunsul să valoreze mai mult şi să fie mai aproape de realitate decât studiul unei comisii prezidenţiale.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri