Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Încep să scadă preţurile la târgul de blănuri. Comercianţii strâng azi marfa

GALERIE
comercianti
  • comercianti
- +

Spre bucuria producătorilor, hainele de piele second-hand au dispărut anul acesta din zona delimitată a acestui târg. Ce preţuri găsiţi aici? Azi e ultima zi. 

Dacă, anul trecut, o parte dintre producătorii veniţi din toate părţile ţării la Zilele Iaşului au plecat cu promisiunea că anul acesta nu vor reveni din cauza ţigănelii cu haine second-hand, anul acesta, cei veniţi sunt mulţumiţi. Cele câteva zeci de producători de haine din piele şi blănuri care-şi vând marfa în spatele Halei Centrale şi pe esplanada din Târgu Cucu se luptă anul acesta doar cu vremea rea.

Majoritatea sunt clienţi fideli ai Zilelor Iaşului, având peste 10 ani de când vin la noi. Cel mai nou producător, ca să spunem aşa, are cinci ani de când vine şi-şi vinde marfa la Zilele Iaşului. Toţi se cunosc între ei, ar spune că sunt chiar prieteni. La târgul de blănuri concurenţa se consumă la o cafea în pahar de plastic şi o vorbă între standuri.

„Anul trecut a fost îngrozitor: mulţi rromi cu haine second-hand, aruncate claie peste grămadă, vindeau la 100 de lei bucata. Chiar dacă erau vai de ele, jerpelite, tot ne făceau concurenţă. Degeaba ne plân­geam la poliţişti, jandarmi, că nu plecau. Ba mai mult, mai şi strigau continuu, se târguiau şi făceau o larmă ca la târgurile de la ţară. Nu cred că un astfel de târg face cinste oraşului. Anul acesta este curat, sunt doar producători, e mai lejer. Vin la zilele Ia­şului de 12 ani şi pot să spun că în ultimii ani scade numărul cumpără­torilor, deşi preţurile au rămas aceleaşi, iar taxele şi impozitele au crescut. Dar noi nu avem ce face, trebuie să venim, să încercăm să vindem mar­fa“, spune Ştefan, un producător din Arad. Din acest colţ de ţară au venit la Iaşi peste 10 producători, restul fiind din Neamţ.

Există totuşi o nemulţumire. „Este bine că s-au selectat producăto­rii, că nu a mai venit cine a vrut, în special ţiganii, dar mi se pare prea puţin 30 de producători. Noul vostru primar a spus ca atât să se permită. Cred că ar trebui aleşi măcar încă 10. Normal, mai mulţi producători ne fac concurenţă, însă ce târg este acela cu câteva standuri? Lumea vine dacă are de unde alege“, spune Ionel, un alt producător din Arad.

La ce preţuri se vând mărfurile

Preţurile diferă, astfel că o geacă de piele pentru bărbaţi porneşte de la 380 de lei, iar un cojocel porneşte de la 550 de lei. La unele standuri au şi început reducerile, mâine fiind ultima zi de târg. Un cojoc pentru femei, care în primele zile costa 500 de lei, acum a ajuns la 300 de lei. Hainele de iarnă pentru copii pornesc de la 150 de lei, pentru un copil de un an, şi ajung la 250 de lei, pentru fetiţe de 10 ani.

O producătoare din Neamţ, care vine de peste 10 ani la Zilele Iaşului, spune că locul nu ar fi cel potrivit. „În anii trecuţi era oprit traficul pe această stradă şi se întindeau standurile pe o parte şi pe alta. Acum e circulaţie, claxoane... Nu ştiu dacă se mai merită să venim, drumul, chiria pe spaţiu, cazarea, toate costă şi trebuie plătite din profit. Iar profitul este mic, deoarece nu se cum­pără. Ieşenii sunt săraci“, spune femeia, arătându-mi preţurile care pornesc de la 400 de lei pentru o haină de piele bărbătească.

Alături este un stand cu căciuli. Cele de miel costă 100 de lei, cele de vulpe costă 250 de lei, majoritatea pentru doamne. Pentru doamnele mai sofisticate sunt căciuli de vulpe argintie, care costă 300 de lei bucata.

Tot la acest târg, care se va închide mâine, mai găsiţi şi mănuşi, papuci de casă şi tot felul de obiecte de artizanat. Singurul stand cu covoraşe din piele este însă spre capătul esplanadei. Aici, o pielicică de miel mov, albă ori crem costă 50 de lei bucata. E moale, pu­foasă, numai bună de pus la marginea patului.

Tot la Târgul din spatele Halei, cine vrea un porumb fiert ori un pahar de must trebuie să scoată din portofel 5 lei pentru porumb şi 4 lei pentru must. Restul delicateselor din carne, ce sfârâie mereu pe grătar, ajung şi la 8 lei bucata, cât costă o fleică bine rumenită.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri