Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Vechile axe structurante ale teritoriului Moldovei apusene au fost subordonate noului proiect naţional. Poate că nu ar fi nimic rău în această acţiune, dacă în perioada actuală nu ar fi ignorată complet capacitatea lor de relaţie trans-continentală, verificată pe tot parcursul istoriei structurii teritoriale moldoveneşti.
Repertoriul inegalităţilor teritoriale create în timpul existenţei statului român e cuprinzător. Dacă vom încerca să pliem situaţiile particulare ce au dus la periferizarea teritoriului moldovenesc pe eplicaţiile generale ale surselor inegalităţilor dintre teritoriile unei naţiuni: independenţa evoluţiilor spaţiale - conform căreia fiecare teritoriu ar fi responsabil de nivelul propriu de dezvoltare, convergenţa nivelului de dezvoltare regională - ce susţine că ecarturile interregionale sunt tranzitorii şi provin doar din viteza diferită a proceselor de ajustare, divergenţa şi ierarhizarea spaţiilor - conform căreia relaţiile dintre regiuni creează decalajele de dezvoltare etc. (Muntele, Groza, Ţurcanaşu în Moldova - populaţia, forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie, lucrare coodonată de A. Ungureanu, O. Groza, I. Muntele, 2002), vom constata că nu doar dezagregarea politică a teritoriului Moldovei (manifestată plenar înainte de momentul 1859 şi care a fost probabil motorul principal al creării structurii naţionale incipiente) sau centralizarea ulterioară unirii au fost sursele inegalităţilor de care "se bucură" în prezent Moldova apuseană. Ca urmare, a centra discursul regionalist exclusiv pe inegalităţile induse de centralizare, identificând acest proces ca fiind unica explicaţie a periferizării accentuate a Moldovei din interiorul statului român, nu e productiv.
Am văzut săptămâna trecută că sistemul teritorial moldovenesc se plia pe o reţea urbană mai modernă, mult mai ierarhizată şi mai densă decât cea valahă. Poate că modalitatea de selecţie a aşezărilor târguri în vechiul stat moldovenesc era mai permisivă decât în Ţara Românească sau, de ce nu, în teritoriile aflate în componenţa imperiului austro-ungar sau rus. Dar această acţiune nu a generat aşezări lipsite de importanţă. Herţa, Mihăileni, Burdujeni sau Fălticeni, târguri apărute până în 1800 ca o necesitate de polarizare a unor teritorii devenite frontaliere odată cu cedarea teritoriului ce va fi numit mai târziu Bucovina, nu erau cu nimic mai prejos dimensional şi funcţional decât Piteşti, Slatina sau Târgu Jiu. Nici măcar târgurile apărute după 1800, precum Suliţa sau Podu Iloaiei, nu erau lipsite de importanţă. Un lucru e cert. Mai bine de jumătate dintre oraşele şi târgurile moldoveneşti nu se vor regăsi între aşezările urbane ale Principatelor Unite după reforma administrativă din timpul lui Cuza-Vodă. Mai mult, majoritatea dintre ele nu vor mai avea capacitatea să evolueze către urbanitate. De ce? Pentru că modernitatea autohtonă incipientă a Moldovei la momentul Unirii din 1859, a primit o grea lovitură odată cu reforma agrară. Explicaţia acestei afirmaţii rezidă în faptul că modernizarea teritoriului începuse prin transformarea structurilor sale economice de bază, cele agricole, şi prin conturarea din ce în ce mai evidentă a oraşelor sale drept centre comerciale apte să se integreze în sistemul schimburilor economice europene. Calea îi fusese impusă de lipsa resurselor şi capitalului care să genereze marea industrie, de posibilităţile de comercializare a produselor sale agricole, prin intermediul angrosiştilor occidentali. Reforma agrară din timpul lui Cuza-Vodă „pulverizează” fondul funciar, imprimând astfel o repliere a centrelor comerciale agricole.
Nu putem ignora nici contextul în care evoluează structura teritorială de acum regională a Moldovei apusene. Logica teritorială în care a fost proiectat şi construit noul teritoriu statal nu se mai suprapunea pe vechea logică de funcţionare a statului moldovenesc. Vechile axe structurante ale teritoriului Moldovei apusene - axele longitudinale ale Siretului şi Cernăuţi - Iaşi - Valea Bârladului - Galaţi - Brăila, ultima devenită importantă mai ales după mutarea capitalei la Iaşi, dar şi cea transversală, ce unea tot prin Iaşi teritoriile de la nord de Marea Neagră cu "hub”-ul European de la Liov, au fost subordonate noului proiect naţional. Poate că nu ar fi nimic rău în această acţiune, dacă în perioada actuală nu ar fi ignorată complet capacitatea lor de relaţie trans-continentală, verificată pe tot parcursul istoriei structurii teritoriale moldoveneşti. Chiar dacă până în 1874 (momentul dării în exploatare a tronsonului Iaşi-Ungheni, care realizează legătura feroviară Viena-Liov-Odesa - prima cale ferată transcontinentală de pe teritoriul ţării noastre), sistemul incipent de căi ferate al României se suprapunea în linii generale traseelor continentale, construcţia alternativelor feroviare transcarpatice din sud sau mai practica legătură feroviară Odesa - Viniţa - Liov vor imprima un caracter secundar acestor relaţii.
E adevărat că nici evoluţiile geopolitice contemporane din spaţiul est-european (extinderea URSS şi a zonei sale de influenţă în centrul Europei sau instabilitatea generată în prezent de Federaţia Rusă în Ucraina) nu ne-au avantajat. Moldova a devenit din teritoriu de tranzit un teritoriu-fundătură. Să ne fi obişnuit noi românii atât de mult cu statutul de ţară periferică în toate geometriile istorice continentale, încât să nu mai profităm de oportunităţile pe care ni le oferă geografia? Deşi Moldova se regăseşte într-o poziţie ce ar pune România pe hartă marilor rute internaţionale, noi desenăm doar linii de fugă către centrul UE în toate (master)planurile de transport, pe care le ordonăm apoi ca importanţă în funcţie de prezenţa sau nu a Capitalei în geometria reticulară repectivă.
E dficil de cuantificat cu cât a contribuit fiecare acţiune, conştientă sau nu, la starea de fapt a Moldovei actuale. Dincolo de importanţa inegalitaţilor create de proiectul naţional, acumularea şi cronicizarea lor pe acelaşi teritoriu este cea care ridică probleme.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |