Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Interviu cu regizorul Andrei Serban: „Cand suntem multumiti, devenim mediocri foarte usor“

GALERIE
Andrei Serban
  • Andrei Serban
- +

Opera Nationala Romana Iasi a pregatit pentru aceasta stagiune un nou spectacol in regia maestrului Andrei Serban: Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti. Premierele au avut loc marti, 23 septembrie si joi, 25 septembrie, urmatoarele reprezentatii fiind programate duminica, 28 septembrie si marti, 30 septembrie. Primele doua spectacole sunt considerate premiere, intrucat pe scena au evoluat distributii diferite. La pupitrul dirijoral s-a aflat in premiera nationala, invitat special de la Metropolitan Opera din New York, maestrul Vlad Iftinca. Decorul este creat de Octavian Neculai, iar costumele poarta semnatura Liei Mantoc.

Sa incepem prin a vorbi despre spectacolul pe care il montati zilele acestea la Opera Nationala Romana din Iasi. Stiu ca ati mai avut doua montari la Paris, una chiar foarte recent, in 2013; reluati spectacolul la Iasi si spuneati ca, in timp ce decorurile sau costumele raman invariabil aceleasi, indiferent de locul in care montati, artistii diferiti schimba spectacolul. Si, atunci, intrebarea mea este daca artistii il modifica radical, prin firea lor, sau dumneavoastra mai degraba mergeti spre a-i modela pe un rol pe care il imaginati.

In primul rand, decorurile si costumele nu sunt exact la fel ca la Paris, sunt modificate – adica ideea de decor e aceeasi, dar nuantele sunt diferite, atmosfera este diferita, spatiul este diferit: Opera „Bastille“ este de... cinci ori mai mare decat Opera din Iasi! Deci e imposibil sa facem acelasi lucru. A fost redus spectacolul, a fost concentrat si asta are si aspecte pozitive, pentru ca, atunci cand concentrezi ceva si cand reduci, poti sa lucrezi mai mult la detaliu si spre mai inauntru.

Costumele sunt diferite; la Paris, apartineau sfarsitului de secol XIX, aici suntem aproape de timpul Primului Razboi Mondial, deci sunt 20 de ani diferenta, schimba linia. Lia Mantoc a facut un lucru extraordinar, ca de obicei, trebuia sa plece intr-o vacanta in Turcia, dar a renuntat la vacanta, a renuntat la tot doar ca sa fie aici, sa stea 24 de ore si-n weekend, sa lucreze impreuna cu faimoasa doamna Rodica, care, aproape cu mana ei, a cusut costumele si vom vedea, intr-adevar, un nou spectacol, in sens vizual.

Sigur ca ideea e aceeasi. Si ideea a fost aceeasi de la premiera de acum 20 si ceva de ani, de la Paris, care a fost o premiera scandaloasa si care, cu timpul, s-a transformat dintr-un scandal intr-un succes major. Cantaretele de la Paris si cantaretii s-au schimbat de la un an la altul. Am lucrat, cred, cu sapte soprane diferite, de la Julian Anderson la Maria de Villa, la Natalie Dessay, la Sonya Yoncheva, la Patrizia Ciofi – si fiecare are personalitatea ei si, intr-un fel, m-am modelat, am fost deschis pentru a le face lor viata placuta intr-un spectacol al meu, pentru ca nu vreau sa le creez greutati inutile cantaretilor, care si asa au mari dificultati de a canta anumite note.

Deci trebuie sa-i ajut, dar, ajutandu-i, nu inseamna ca trebuie sa fac compromisuri. Si aici, la Iasi, cantaretii tineri – care unii dintre ei au facut Lucia, altii o fac pentru prima oara – trebuie ei sa creasca la nivelul cerintelor acestui spectacol, care sunt destul de mari. Iar, in masura in care reusesc, se bucura si, in masura in care mai au de crescut, se simt tensionati – si pe buna dreptate, pentru ca nu e usor ce le cer!

In interviul nostru anterior v-am intrebat despre publicul iesean, care are o imagine de public conservator, mai ales cel de Opera e obisnuit sa vada spectacole dupa un anumit sablon, insa au intervenit cele doua spectacole ale dumneavoastra – si un spectacol foarte dificil, cum e Troienele, a avut un succes foarte mare. Credeti ca a aparut poate o alta generatie de spectatori care e predispusa sa vada si alt fel de spectacol la Opera? 

Asta dumneavoastra ar trebui sa-mi spuneti mie, pentru ca eu nu locuiesc in Iasi. Eu, dupa premiera, plec, nu mai stiu ce se mai intampla, insa, da, din cate am aflat, spre bucuria mea, se pare ca un public tanar a inceput sa vina la Opera, ceea ce sigur ca e bine. Asta nu inseamna ca pe cei mai in varsta ii eliminam, dimpotriva, dorim prezenta lor, dar dorim o deschidere. Asta-i tot!

Unii dintre spectatori erau familiari cu modul cum se facea opera – nu in Iasi, in toata Romania! – si inca se face, din pacate, in multe locuri, dupa tiparile cele mai vechi, cele mai fosilizate – e un cuvant dur, dar e adevarat! –, iar asta transforma opera intr-un muzeu, un muzeu invechit, care nu spune nimic azi. Muzica, desi este cea mai efemera dintre arte, e si ea interpretabila. Muzica suna altfel acum 50 de ani decat suna azi.

Orice muzica, fie Beethoven, fie Mozart, suna altfel astazi decat imi suna mie cand eram copil. Evident ca si eu m-am schimbat, si eu am evoluat, si gustul meu s-a schimbat, dar gustul vremii se schimba. Iar Lucia, care este o opera ce apartine bellcanto-ului, nu poate fi in secolul XXI tratata cu aceleasi criterii ca atunci cand oamenii erau in redingota, in rochii lungi, frumoase, victoriene, care se purtau foarte galant unii cu altii, cand vedem ca opera este de o cruzime extraordinara!

Am facut doua versiuni ale acestei Lucii: prima – inainte de opera din Paris – am facut-o cu multi ani in urma, la Opera din Chicago, reluata la Los Angeles. Si era o alta Lucie, cu acelasi decorator englez, dar era o Lucie mult mai romantica. Intr-adevar romantica! Decorurile erau facute din niste munti de piatra alba, arsa, cu vegetatie salbatica, din Nordul Scotiei si, intr-adevar, dadea impresia unui decor de film: frumos, romantic, puternic.

Dar, dupa ce am facut acel spectacol, cand mi s-a cerut sa revin la Paris, dintr-odata mi-a venit o idee noua: ca Lucia este ca si Wozzeck. Si, ciudat, piesa lui Georg Büchner a fost scrisa in aceeasi decada a anilor 1830, in care Gaetano Donizetti a compus Lucia! Wozzeck este un om care e pus la zid si obligat, fortat, presat din toate partile sa-si piarda umanitatea si, in timpul asta, nu are de facut altceva decat sa ucida! La fel si Lucia! Lucia este un Wozzeck feminin. Si, atunci, ideea noului decor, a noii conceptii, care nu este deloc una romantica si care este destul de tulburatoare si greu de inghitit pentru unii care se asteapta la o Lucie romantica, a parvenit atunci.

Citeşte interviul realizat de George ONOFREI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri