Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Interviu în exclusivitate pentru Ziarul de Iași: “Legea amnistiei nu este oportună acum”

GALERIE
monica-macovei1
  • monica-macovei1
- +

Interviu cu Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale, despre anchetele DNA, amnistie, graţiere, strângere de fonduri, relaţia cu Udrea, Băsescu şi votul util.

Toni Hriţac: Aş vrea să auzim opinia dumneavoastră vizavi de ultimele anchete ale DNA. În spaţiul public se vorbeşte în ultima vreme, şi chiar de către analişti respectabili, că DNA a intrat cumva în campanie electorală, că nu întâmplător au fost scoase aceste dosare şi mă refer la dosarul Microsoft, la dosarul retrocedărilor şi la cel de acum câteva zile. Cum comentaţi? Credeţi că într-adevăr justiţia interferează în campania electorală?

Monica Macovei: Nu cred, şi aud asta de foarte mult timp. Justiţia merge paralel cu campania electorală sau cu viaţa politică în general în România, iar în România mereu se întâmplă câte ceva. Aud asta de zece ani de zile. De ce asta, de ce astăzi, dar de ce…? Acum a fost să fie şi apropo de dosarul retrocedărilor şi de Hrebenciuc, e foarte clar. Au fost arestaţi cei din completul de judecată pe 15 octombrie, pentru că pe 16 urmau să dea o hotărâre prin care să retrocedeze acele zeci de mii de hectare de pădure. Deci, iată o dată certă care justifica intervenţia DNA pe 15 octombrie. E foarte simplu, nu avea legătură cu campania electorală. La fel celelalte dosare, iar dosarul Microsoft prinsese patru guverne, nouă foşti miniştri.

Alexandru Lăzescu: Dar există şi un alt punct de vedere care spune cam aşa: DNA încearcă, dând drumul la aceste anchete, care evident că erau în lucru de multă vreme, să facă în aşa fel încât ele să nu mai poată fi blocate, indiferent ce se întâmplă pe 16 noiembrie. Am auzit oameni care comentau că în acest fel ele nu mai pot fi lăsate în sertar, pentru că au ieşit public, sunt mediatizate şi este un fel de formulă de a încerca să protejeze aceste dosare aflate în curs. Credeţi că este o doză de adevăr în asta?

Monica Macovei: Nu ştiu ce să vă spun, dar nu cred. Eu cred că pur şi simplu îşi fac dosarele, au adunat probele, aţi văzut că au fost autorizaţii de interceptare date cu mult timp în urmă. Ele au apărut public în dosar pentru că atunci când se cere ridicarea imunităţii sau aprobarea pentru arestarea preventivă trebuie să le pui în dosar. Dar dacă, doamne fereşte, vine un preşedinte care îl revocă pe procurorul şef de la DNA şi pe procurorii şefi de secţie, da, aceste dosare vor continua, eventual.

Alexandru Lăzescu: Apropo de asta. Sunt discuţii în spaţiul public legate de ce se poate întâmpla după 16 noiembrie, în funcţie de cine se va duce la Cotroceni. Care ar fi scenariul cel mai rău? Ce anume s-ar putea întâmpla, astfel încât independenţa justiţiei şi în special felul în care funcţionează DNA, de exemplu, să fie afectate în mod sever, chiar compromis?

Monica Macovei: Oricare dintre candidaţi, cu excepţia mea, va găsi o formulă să-l revoce, să zicem, pe procurorul şef al DNA sau pe şefii de secţii, cum e Papici, cum a încercat Ponta atunci când a finalizat dosarul Dragnea, cu frauda la referendum.

Alexandru Lăzescu: Se poate face asta fără şeful DNA?

Monica Macovei: Se poate. Eşti consultat, dar atât. Ori poate să refuze o astfel de revocare, pentru că propunerea o face ministrul Justiţiei. Să presupunem că Cazanciuc sau cine va fi ministru, am văzut că şi Şova îşi doreşte să fie ministru al Justiţiei, dar are un dosar în curs de cercetare, după cum singur a spus, face propunerea. Dacă e un preşedinte care vrea într-adevăr ca justiţia să meargă mai departe, independentă, atunci nu va revoca, pentru că el poate să respingă cererea motivat de oricâte ori. Sau nu va accepta o numire. Cum a fost cea cu Niţu, care nu face nimic. Aţi auzit că Parchetul General face ceva? Niţu e prietenul lui Ponta; tot ce a făcut a fost să oprească, de exemplu, dosarele care erau în lucru privind frauda la referendum. Erau şi la Parchetul General dosare. Plecaseră cinci în judecată şi alte şase le-a oprit. E foarte important preşedintele, pentru că are această putere, să revoce sau să nu revoce, să numească sau să nu numească. Şi eu spun că sunt singura care crede în independenţa Justiţiei, am făcut DNA, l-am făcut pe Daniel Morar care a fost foarte ferm şi foarte hotărât şi, cum se spune, este fără mamă, fără tată, a crescut procurori de felul acesta şi au lucrat independent şi profesionist, indiferent de politicianul respectiv şi de partidul din care era, inclusiv din cel de la putere chiar atunci, în 2005 şi 2006. Asta este foarte important, pentru că este unul dintre atributele preşedintelui, numirea sau revocarea acestor şefi.

Dacă este cazul să fie dată o graţiere în România, trebuie o consultare publică

Toni Hriţac: În dialogul dintre Hrebenciuc şi Şova, o altă soluţie ar fi fost o lege a aministiei. Să lăsăm, cum ar veni, DNA, dar legislativ amnistiem sau graţiem anumite fapte. Am întâlnit politicieni şi oameni de afaceri care spun în felul următor: a fost o perioadă în România, aproape 20 de ani, în care asemenea lucruri, făcute la limita legii, erau un un fel de a fi. Şi spuneai: domnule, atunci când te duci şi reproşezi numai unora, înseamnă că faci justiţie selectivă. Iar ei consideră că legea amnistiei ar avea cumva un fundament. Domnule, să plecăm de la zero, din nou. Care este opinia dumneavoastră vizavi de legea amnistiei şi de oportunitatea unei asemenea legi în acest moment?

Monica Macovei: Nu este deloc oportună, iar discuţiile dintre Şova şi Hrebenciuc ne-au arătat clar că acele motive date de ministrul Justiţiei, Canzaciuc, publicului, erau nişte minciuni. Că sunt aglomerate penitenciarele, că mulţi sunt pentru găinării acolo şi de asta se impune o lege a amnistiei şi graţierii. Am văzut foarte clar că astea erau minciuni, pentru că ei voiau să fie ei graţiaţi. Ce înseamnă graţierea? Înseamnă că, chiar dacă vor fi trimişi în judecată, pe dosarul defrişărilor, să spunem, Siveco sau Microsoft, pe toate, când vine condamnarea, nu execuţi pedeapsa. Iar amnistia înseamnă că se opreşte orice cercetare sau orice dosar în curs aflat pe rolul instanţei de judecată. O fac pentru ei. Mai departe, se dau din când în când graţieri sau amnistii, o dată la mulţi ani, dar ele trebuie pregătite, pentru că ies foarte mulţi oameni din penitenciar şi nu au locuri de muncă, li se dau bani să meargă acasă în comuna sau oraşul din care sunt şi dacă nu există pregătiri, ateliere, să lucreze ceva, oamenii ăştia nu au din ce trăi şi vor da în cap, vor fura, vor omorî. Trebuie pregătită graţierea. Dacă este cazul să fie dată o graţiere în România, trebuie o consultare publică.

Toni Hriţac: Amnistia şi graţierea au fost făcute ca formă de relaţionare în tranziţie. Nelson Mandela, în Africa de Sud, a apelat la astfel de compromisuri cu elita fostului regim.

Monica Macovei: Este cu totul altceva. A vrut să înceteze un război civil şi a făcut acele Comisii ale Adevărului în care dacă te duceai şi mărturiseai ce crime ai făcut nu primeai nicio pedeapsă. Asta a fost condiţia ca să înceteze războiul civil. E cu totul altceva. Şi, oricum, nu ştiu cât este de în regulă. Să meargă mama copilului ucis de tine şi să te vadă pe stradă în continuare, pe tine, şef de poliţie, după ce ai mărturisit că i-ai omorât copilul...

Alexandru Lăzescu: Era un fel de a alege între două rele, unul mai mic şi altul mai mare.

Monica Macovei: Da. Dar nu este cazul aici. Eu vă spun că atunci când se face o graţiere sau o amnistie, ies oameni din penitenciar, toţi cei cu pedepse până în cinci ani, de exemplu, sau opt ani, trebuie pregătită. Să ai grijă de oamenii ăştia, nu să le dai drumul aşa, pe stradă, fără slujbe, fără nimic. Repet, se vor comite infracţiuni, că nu vor avea din ce trăi.

Alexandru Lăzescu: În general, despre legea graţierii şi amnistiei s-a discutat mult. S-a discutat în contextul în care, evident, iar ultimele stenograme dovedesc acest lucru, erau încercări de a gestiona destinele unor oameni influenţi. Dar dincolo de asta, există probabil o mulţime de alte acte legislative. Se poate discuta despre formule de a reorganiza Parchetul General. Chestiunea asta se practică în România de multă vreme, de vreo 15 ani. Chiar Viorel Hrebenciuc a inventat-o: reorganizăm, redenumim instituţia şi astfel rezolvăm ”problema” oamenilor care ar trebui să fie stabili pe funcţie. Or, această reţetă simplă şi aplicată cu mare ”succes”, de unde şi instabilitatea instituţională enormă din România, ar putea fi aplicată şi aici. Şi sunt sigur că există multe alte prevederi punctuale care nu sunt la fel de evidente din perspectiva societăţii. V-am auzit spunând adesea despre reforma clasei politice.

Monica Macovei: Ăsta este obiectivul meu din 2005.

Nu ne putem baza doar pe DNA să ne schimbe clasa politică

Alexandru Lăzescu: Cum aţi putea face în mod concret o reformă a clasei politice în condiţiile astea, foarte concrete, din România?

Monica Macovei: În primul rând, este obligatoriu ca Justiţia să funcţioneze în continuare şi mă refer şi la DNA, şi la toate unităţile de Parchet. Sigur că nu ne putem baza doar pe DNA să ne schimbe clasa politică. Soluţia este să vină oamenii la vot. În România sunt circa cinci milioane de votanţi care de 8-10 ani nu mai vin la vot, sunt scârbiţi de politică şi spun: ”Sunt toţi la fel”. Şi aici trebuie să le explicăm, şi eu tot fac asta, că lipsa lor de la vot este un vot dat tocmai partidului sau candidatului pe care îl detestă. Să vină oamenii aceştia la vot şi am schimbat clasa politică. USL a câştigat în decembrie 2012 60%, apoi prin redistribuire 70%, cu 4,5 milioane de votanţi, din 15 milioane de votanţi câţi sunt în România. 3,5 milioane sunt afară. Deci, puţini. Dacă iese lumea la vot, dacă ies 10% din cei 5 milioane sau 20% din cei care stau acasă de ani buni, se schimbă clasa politică.

Alexandru Lăzescu: În general este un blam pentru toată clasa politică.

Monica Macovei: Bun, dar eu aici propun, la reforma clasei politice, votul electronic, şi se poate face prin lege, nu trebuie schimbată Constituţia, şi pentru românii din România, şi pentru cei din diasporă. Votul electronic va determina tinerii să voteze, din cluburi, discoteci, de pe telefoane mobile, oamenii plecaţi în weekend, care nu vor să vină până la 9 seara, când se închide secţia de votare, sau sunt plecaţi în concedii sau în afară, sau sunt comozi şi care stau acasă. În Belgia există vot electronic de mulţi ani, în două din statele baltice. Nu trebuie să inventăm nimic. Cumpărăm aceste sisteme electronice care sunt securizate şi le aplicăm în România. Şi o să vedeţi că o să voteze mult mai mulţi.

Alexandru Lăzescu: Cred că problema nu este cu sistemul, este cu românii care vor opera sistemul.

Monica Macovei: Pui la punct sistemul de securitate şi poţi şi să-ţi controlezi votul. Pot după aia să intru, să văd cum am votat, că am o parolă.

Corupţia costă. Costă bani

Toni Hriţac: Cumva adiacent acestui subiect. Elena Udrea a spus despre dumneavoastră că nu aţi vrut să preluaţi PMP să-l conduceţi. Ar fi fost o şansă oferită dumneavoastră de a reforma clasa politică. E în linia celor care vorbesc despre dumneavoastră că sunteţi mai mult un teoretician politic, că vă lipseşte latura practică.

Monica Macovei: Am arătat din plin că am o latură practică foarte bine dezvoltată. Am făcut atâtea lucruri, pe lângă înfiinţarea DNA, lege, competenţe, dar şi găsirea celor mai buni procurori, inclusiv la Parchetul General, cum e doamna Kovesi, plus multe alte lucruri pe care le-am făcut în mod practic şi le-am şi implementat, că la noi în România, tocmai implementarea este problema. Ca să vă aduc aminte, cele cinci domenii la care am avut steguleţe roşii şi nu intram în Uniunea Europeană dacă nu eram eu şi un grup de vreo zece oameni din Ministerul Justiţiei, ca să le scoatem. Nu le-a scos doamna Udrea sau altcineva. Doi, când au fost alegeri în partid, în PDL, am intrat şi am mers la această bătălie. Pentru mine era clar că oricare dintre ei câştigă, Blaga sau Udrea, se rupe partidul. Şi de asemenea, mi se părea că niciunul dintre ei nu este apt să conducă partidul. Această afirmaţie, că n-am avut curajul, este o minciună. Nu am fost niciodată invitată în PMP şi asta pentru că între mine şi preşedintele Băsescu a intervenit, să zicem, o ruptură care nu s-a reparat, în 2013, când a făcut acel pact de coabitare cu Ponta, pe numirea procurorilor - şef DNA, şefi de secţii, procuror general, adjunct, sunt 36 de poziţii care intră în această procedură. Ministrul propune, era Ponta pe vremea aceea, interimar, iar preşedintele a decis. Şi eu n-am să uit ziua aceea, când Ponta s-a dus la CSM şi a cerut să se facă numirile prin negociere între el şi preşedinte, fără procedură de selecţie din partea ministrului Justiţiei. Eu am introdus această procedură în 2005 şi mergea foarte bine, şi, după opt ani, iată, vine Ponta şi zice ”nu mai vreau”. E normal să fie o procedură de selecţie. Ministrul Justiţiei este responsabil pentru cine propune şi atunci e normal să aibă o procedură prin care să aleagă. Iese de la CSM şi spune ”nu au fost de acord cu propunerea mea, deci facem procedură de selecţie”, iar apoi, seara, iese Traian Băsescu la televizor şi spune ”nu facem procedură de selecţie”. Este o problemă constituţională. Daniel Morar era în acel moment interimar procuror general. Pentru mine a fost o execuţie în direct a lui Daniel Morar care, practic, a făcut ce a făcut ca DNA să funcţioneze atât de bine şi am reacţionat cu două comunicate publice, am trimis scrisori la Comisia Europeană, am vorbit cu ambasadorii, sunt convinsă că preşedintele ştie toate aceste lucruri şi cu asta s-a încheiat relaţia dintre noi. Aşa că nu am fost, din acest motiv, invitată în PMP. Este o minciună.

Aş mai spune ceva. Pentru mine a fost clar că PMP s-a făcut pentru doamna Udrea. A fost clar de la bun început. Ştiţi că eram reformiştii. Şi a câştigat Blaga, apoi am avut discuţii, inclusiv cu preşedintele, şi a fost foarte clar că partidul se face pentru doamna Udrea.

Sunt multe HG publicate în 2006 fără semnătura ministrului Justiţiei. Fără aviz

Alexandru Lăzescu: Mi-aduc aminte de o vorbă a lui Valeriu Stoica, de altminteri foarte sugestivă, care spunea: ”E adevărat că toate partidele pot face rău, prin incompetenţă, prin corupţie, dar PSD e competent în a face rău”. Ce vreau să spun cu asta? Sigur că putem discuta contextul fiecărui moment în parte, dar nu poţi compara totuşi, pe ansamblu, comportamentul politic cel puţin al unor oameni din PDL, cu ce s-a întâmplat în PNL, cu ce se întâmplă în PSD. Problema care este? Dacă aplicăm o etichetă uniformă, nu mai vine nimeni în politică. La fel cum nu mai vine nimeni în instituţii. Foarte greu mai găseşti oameni să se implice în politică sau să se implice în funcţii, nu neapărat strict politice, în condiţiile în care în secunda următoare fie sunt puşi la pachet în clasa politică, fie sunt imediat demonizaţi şi târâţi în noroi. Cum vedeţi lucrul ăsta, pentru că e o problemă de a-i convinge pe oamenii ăştia să se implice.

Monica Macovei: În mare parte sunt la fel. Eu am fost într-un partid. Sigur, putem spune ”cel mai mult se fură sub PSD” şi ”cel mai mult fură PSD”. Dar şi ceilalţi. Când zic ”fură”, mă refer la orice tip de infracţiune de corupţie. Pentru că atunci când este corupţie în spatele unui contract, contractul e mai scump şi e din bani publici şi, ca atare, sunt bani furaţi de la noi. Dar unii chiar nu sunt la fel. Uite, eu nu sunt la fel cu ceilalţi. N-am furat, n-am avut niciun fel de acuzaţii, dimpotrivă, m-am luptat să fac DNA, să funcţioneze, independent, să nu ţină seama de niciun politician. Şi îmi aduc aminte prima şedinţă de Guvern, după ce în presă a apărut ştirea că George Copos, care era vicepremier, era anchetat pentru evaziune fiscală. Când intru în sala respectivă, toată lumea se uita la mine foarte ciudat, rece şi cu acea privire care spunea ”Avem ministrul Justiţiei şi suntem anchetaţi?”. Şi după ce a plecat presa, la începutul şedinţei, a început Tăriceanu, care a zis: ”Monica, am crezut că mergem după Opoziţie”. Zic: ”Nu mergem după nimeni, că nu ne ducem la vânătoare şi procurorii anchetează pe bază de probe, pe oricine. Eu am intrat în echipa asta cu acest înţeles, că oricine, chiar dacă este în acest Guvern, chiar dacă este la putere”.

Alexandru Lăzescu: Dincolo de construcţia legislativă, un element-cheie în Guvern era că ministrul Justiţiei trebuia să dea aviz de legalitate. Aici era lumea extrem de iritată, că depindeau de acest aviz de legalitate, de pixul ministrului Justiţiei.

Monica Macovei: A continuat discuţia cu Tăriceanu. După ce nu a reuşit cu asta, că ce să zică, a zis: ”Dar atunci eu vreau să fiu informat, să ştiu ce miniştri sau înalţi demnitari sunt anchetaţi de DNA”. Şi am spus: ”Nu, nu o să fiţi informat”. ”Păi, cum?” Unii oameni nu sunt obişnuiţi să li se spună ”nu” în faţă. ”Nu o să fiţi informat. Nici eu nu sunt informată. Asta e, am încheiat discuţia”. ”Păi nu, că trebuie să găseşti un canal de comunicare între procurori şi mine, prin tine, cum vrei tu”. ”Nu, nu va fi niciun canal de comunicare”. Pentru că este evident că apoi informaţia poate să plece către oricare din cei cercetaţi, nu? Noi abia începeam lupta cu corupţia, ce canal de comunicare? Oricum, nu se face aşa ceva. Iar Copos era vizavi de mine, peste masă, şi ţipa ”Nu mai vorbesc niciodată cu tine”. ”Perfect”. După aceea, am trecut prin faze de genul ăsta, în care refuzam să semnez, pentru că nu erau legale actele normative, ordonanţele de urgenţă prin care se dădeau contracte şi altele, hotărâri de Guvern care pregăteau tot felul de porcării. Într-una din situaţii, Tăriceanu m-a dat afară. Mi-a zis: ”Du-te-afară şi gândeşte-te jumătate de oră”. Dar a urlat. A urlat tot Guvernul: ”Semnează!”. Şi am spus: ”Eu ies afară jumate de oră, dar tot nelegal e. Nu devine legal dacă eu stau jumate de oră afară”. Am zis de vreo două ori, în a doua parte a lui 2006, ”Acesta este un Guvern corupt”. Şi Tăriceanu făcea linişte vreo trei secunde şi apoi zicea ”Să trecem la punctul următor de pe ordinea de zi”. Sau alţi colegi, din PDL, care îmi spuneau ”Dar ce te porţi aşa şi nu semnezi, de parcă am fi toţi hoţi şi măgari?”. ”Păi, sunteţi”.

Un om poate schimba lucrurile, asta vreau să spun prin toate aceste lucruri. Sigur, după un an de zile, un an şi ceva, erau disperaţi şi atunci Bogdan Olteanu, Tăriceanu, Radu Stroe, care era secretar general al Guvernului, au decis că se publică acte în Monitorul Oficial şi nesemnate de ministrul Justiţiei. Şi eu am scris la Monitorul Oficial câteva scrisori şi am zis: ”Nu publicaţi cutare, că nu am avizat-o, că nu e legală”. |ia au stat, erau sub Camera Deputaţilor, sub PNL, au stat câteva zile, nu au publicat-o, după care au început să publice. Sunt multe publicate în 2006 fără semnătura ministrului Justiţiei. Fără aviz. Dar vreau să spun că se poate. Oamenii trebuie să-şi ia riscuri. Ce mi se poate întâmpla? Mă dă afară, bun, am o meserie. Oamenii care vin cu o meserie în spate, care sunt împliniţi profesional, n-au de ce să se teamă. Dacă n-aveam alt loc de muncă decât dacă mi-l dădea partidul, atunci ar mai fi cum ar mai fi, mă ţineam de scaun şi făceam compromisuri. Dar nu era cazul. Dacă intră oameni profesionişti, oameni care au o meserie şi oricând pot să plece, pe care nu-i poţi îndoi ţipând la ei, atunci se schimbă lucrurile.

Corupţia costă. Costă bani

Alexandru Lăzescu: Problema e că acest tip de comportament, care probabil ar fi acceptat fără niciun fel de problemă în Suedia, Finlanda, Danemarca, este compatibil cu modelul de societate din România. Te poţi lupta cu aceste practici, te poţi lupta cu oameni influenţi, cu condiţia să existe un sprijin substanţial în societate. Aici este discuţia de fond.

Monica Macovei: Eu am avut. În societate aveam o cotă de popularitate foarte ridicată. E adevărat că aveam şi sprijinul Comisiei Europene, că eram în perioada de preaderare. Comisarii ţineau foarte mult la mine, erau foarte mulţumiţi de ce făceam şi îmi spuneau: ”Orice problemă ai, ne suni şi sunăm noi”. E adevărat că m-au dat afară la trei luni după ce am intrat în UE, era pregătit acest lucru. Dar, apropo de societate, eu nu sunt de acord că societatea, în majoritatea ei, s-a obişnuit cu corupţia. Dacă ne uităm la sondajele de opinie, o să vedem că este pusă pe primul loc corupţia politicienilor.

Alexandru Lăzescu: Dar aleg politicieni corupţi...

Monica Macovei: Câţi aleg? A fost un val anti-PDL şi anti-preşedinte.

Alexandru Lăzescu: La nivel local sunt aleşi o mulţime de primari, unii dintre ei chiar din închisoare.

Monica Macovei: Am văzut, primarul din Rădăuţi.

Alexandru Lăzescu: Avem zeci de cazuri. Deci, nu pare să fie aşa. Când este vorba de punerea în practică, intransigenţa scade dramatic.

Monica Macovei: Nu sunt zeci de cazuri. Oamenii spun: ”Nu-i nimic dacă fură, dacă e corupt, să facă şi pentru noi ceva”. Nu. Dacă e corupt, îţi ia şi din banul tău, pentru că sărăcia nu este întâmplătoare. Sărăcia este determinată de corupţie. Pentru că dacă un contract este dat de primar pe bază de corupţie, preţul acelui contract, prin care asfaltezi uliţa, va fi mai mare. Şi vor fi mai puţini bani în bugetul primăriei cu care să faci altceva pentru oameni, să asfaltezi două uliţe. Ei trebuie să înţeleagă acest lucru: corupţia costă. Costă bani. Şi oamenii trebuie să-i sancţioneze, să nu-i mai voteze pe cei care fac aşa şi să nu mai aibă această vorbă: ”Lasă-l să fure, să facă şi pentru noi ceva”. Hai să găsim pe unul care nu fură şi face. Când fură, fură din banul tău, oamenii asta nu înţeleg. Prejudiciul în ultimele patru dosare, Microsoft, Siveco, LukOil şi retrocedările este până în acest moment calculat la 560 de milioane de euro. Haideţi să ne gândim ce facem cu 560 de milioane de euro, dacă ei ar fi în bugetul public şi nu în buzunarele acestor oameni. Putem face 90 km de autostradă de munte sau 150 km de autostradă de câmpie, care este mai ieftină. Putem creşte alocaţiile pentru copii, pentru un an de zile, pentru toţi copiii din România, cu 55 de lei. Acciza la benzină putea lipsi total. În dosarele făcute de DNA, în care s-au obţinut hotărâri definitive de condamnare, prejudiciul de recuperat totalizează 210 milioane de euro. Iarăşi am calculat. Ce facem cu 210 milioane de euro? Putem cumpăra 330 de elicoptere SMURD, salvăm vieţi. Putem face peste 200 de grădiniţe, că sunt standarde de cost. Deci, le explicăm oamenilor că avem bani în România şi pentru grădiniţe, şi pentru spitale, şi pentru educaţie, şi pentru salariile doctorilor, şi să nu mai avem şcoli cu WC-uri în curte, şi pentru electrificarea întregii ţări. Sunt bani. V-am dat exemplu numai din patru dosare.

Dacă vin oamenii în politică. Voluntarii cu care lucrez, mii de voluntari din ţară, în fiecare zi îmi spun că doresc ca entuziasmul, ideile care ne-au unit în această campanie pentru funcţia de preşedinte al României să nu se piardă. Vor să rămânem împreună şi să facem un partid, de exemplu. Sunt oameni care nu s-au mai implicat în politică. Şi am zis: ”Ok, hai să încercăm cu o mişcare civică, care se poate transforma în partid”. Deci, ei vor. Ne punem criteriile, ne punem valorile în statut şi putem începe o mişcare civică şi apoi o transformăm în partid. Şi eu vreau, ca preşedinte, să am un partid care să participe în 2016 la alegeri, să intre în Parlament şi să-mi susţină proiectele. Sunt foarte mulţi oameni care vor acest lucru. Şi sunt oameni din domeniile creaţiei: artişti, IT-işti, de la companii de comunicare, matematicieni. Am o doamnă care nu vrea să plece de acolo, să facă ceva mai calificat. Are doctorat în matematică. Stă la recepţie să primească oameni, să vorbească cu ei. Avem pensionari foarte mulţi. Am pensionari care au zis: ”Am 600 de lei pensie, vreau să vă dau 100 de lei, pentru că nu mai vrem să fim furaţi”.

Sunt candidatul cu cele mai mici fonduri

Toni Hriţac: Se poate câştiga preşedinţia României fără compromis? Mă refer la ceea ce se spune cumva despre dumneavoastră, că aţi pornit în pripă această campanie. Prea târziu şi în ultimă instanţă, trebuie să acceptaţi faptul că trebuie să faceţi un compromis, pentru strângerea de fonduri, pentru...

Monica Macovei: Ce compromis să fac?

Toni Hriţac: Compromis, pentru că trebuie să relaţionaţi cu cei care au bani, pentru finanţarea campaniei electorale. Există riscul ca dumneavoastră să nu epuizaţi întregul potenţial pe care îl reprezentaţi, cel al societăţii civile, pentru că nu aveţi suficiente resurse pentru a vă manifesta şi pentru a vă disemina ideile. Poate că, mai bine pregătită, această campanie a dumneavoastră, aceasta însemnând şi mai mulţi bani, ar fi fost mai eficientă.

Monica Macovei: Sigur că mi-aş fi dorit mai mulţi bani, dar atâţia bani avem. Din punct de vedere financiar, evident eu sunt candidatul cu cele mai mici fonduri.

Alexandru Lăzescu: Dar să ştiţi că şi PSD, mă uitam, e destul de sărăcuţ.

Monica Macovei: Asta, ca să facem o glumă, nu?

Alexandru Lăzescu: Din lista oficială reiese că PSD a cheltuit până acum, Ponta mai precis, cam 220-230.000 de euro. Ceea ce înseamnă că au luat foarte ieftin, pentru că am făcut socoteala că sunt câteva zeci de mii de bannere şi panouri. Ar ieşi undeva la 5-6 euro panoul. Am făcut o socoteală în mare, cred că nu mai mult de 5% din costuri sunt acoperite din cifrele oficiale, date la BEC. Nu credeţi că şi aici ar trebui o reformă?

Monica Macovei: În finanţarea partidelor politice. Sigur. Eu am modificat legea, în 2006, destul de greu. S-a făcut o comisie din toate partidele aflate la guvernare, UDMR, PDL, PNL. Eu am lucrat aici cu cei de la ProDemocraţia. Era transparenţă, erau limitate şi au rămas limitate contribuţiile, tocmai ca să nu le legi de funcţii. Vine unul şi spune că îţi dă 100 de milioane şi pe urmă spune că vrea să fie ministru. Şi controlul, care trebuia să fie la Autoritatea Electorală Permanentă. După ce am intrat în UE, de altfel, Tăriceanu a şi suspendat părţi din această lege, ca şi din alte legi. Aici aş vrea să vorbesc despre finanţarea campaniei mele, că aţi spus că poate ar trebui să fac compromisuri. Eu vă spun că nu fac compromisuri. Pe site şi pe Facebook sunt conturile în care se pot depune donaţii sau contribuţii financiare. Toate sunt transparente. Am făcut asta dinainte să înceapă campania electorală, n-am luat niciun ban cu punga, aşa cum iau pe la partide. Suma e mică, e adevărat.

Alexandru Lăzescu: Cam vreo 70.000, cu totul.

Monica Macovei: Probabil ăsta e totalul, nu reţin. Nu avem bani de autor, de bannere. Acum, de dimineaţă, chiar ne trimiteam mail-uri să punem şi noi trei bannere în Bucureşti, dar nu avem bani de atâtea bannere. Deci, nu fac compromisuri. M-am întâlnit cu oameni de afaceri, cu antreprenori, dar care nu au contracte cu statul. Nu pot să spun că am multe contribuţii sau donaţii de la oamenii de afaceri şi cam atât. Nu sunt finanţată nici de mafia retrocedărilor, nici de tata socru, ca la Ponta, nici de baroni locali, că nu am baroni locali, eu sunt împotriva baronilor locali şi nu sunt finanţată nici de George Soros, aşa cum ţipă Realitatea incontinuu. Îl cunosc pe George Soros, suntem într-un board împreună, nici măcar nu i-am spus că o să candidez.

România este la graniţa dintre democraţie şi nedemocraţie

Alexandru Lăzescu: O chestiune importantă, spre finalul discuţiei. E vorba de contextul regional. Asta chiar e treabă de preşedinte. Avem alegeri pe muchie de cuţit în Republica Moldova, cu o prezenţă rusească foarte importantă. În Bulgaria, există un raport recent al serviciilor secrete germane, care spunea că o bună parte din cercurile de afaceri şi clasa politică de la Sofia este infiltrată şi de serviciile secrete ruse, şi de mafia rusească. În Serbia, Putin a fost acum câteva zile şi nota un cotidian britanic important, Daily Telegraph, că a fost primit euforic. Acolo discutăm de o ţară în care sunt doi lideri naţionalişti, dar nu ăsta e cel mai mare păcat, presa independentă este practic terminată. Dacă ne ducem mai sus, în Ungaria, vedem că, afară de declaraţia premierului Orban că el este împotriva democraţiilor de tip liberal, avem un scandal diplomatic important cu Statele Unite, care au anunţat că zece oameni foarte apropiaţi de premierul Orban nu sunt primiţi în SUA. Ungaria este o ţară membră NATO, membră UE, nu discutăm de Iran. E o premieră. Au avut probleme şi la UE, cu numirea comisarului trimis de Orban. A fost numit, dar nu pe portofoliul pe care a fost propus iniţial şi în general există o iritare destul de mare. Nu credeţi că, pe de o parte, avem un risc major ca ţară, iar pe de altă parte, dacă nişte derapaje majore apar şi în România, această situaţie combinată poate duce la evoluţii care să nu excludă un statut degradat pentru anumite ţări? Cum vedeţi România şi ce riscuri avem în contextul acesta?

Monica Macovei: Riscurile sunt foarte mari. Ponta este clar că ne duce spre est, spre Rusia, spre China, şi nu este deloc credibil pentru partenerii europeni, este foarte prost privit în UE şi la fel, în Statele Unite. Nu poţi să te duci la Beijing şi să spui că modelul tău este Partidul Comunist Chinez şi apoi să te duci la Wahington şi să te aştepţi să te creadă. Trebuie să fii într-o singură barcă, într-o singură luntre, alături de aliatul tău şi să fii onest, pentru că numai aşa ai de câştigat.

Alexandru Lăzescu: Credeţi că în mod real există riscul unor schimbări majore de atitudine politică din 2015, în funcţie de rezultatul alegerilor?

Monica Macovei: Da, pentru că nu am niciun dubiu că, dacă Ponta ar ieşi preşedinte, ne duce, repet, spre est, şi ne scoate de pe direcţia Statele Unite. Or, pe noi ne apără, în caz de conflict, avem un război totuşi la graniţa de est a României, NATO, care are putere militară. UE nici nu are putere militară şi oricum sunt 28 de state membre cu interese diferite, din care unele sunt dependente de gazul rusesc, ceea ce nu e cazul Statelor Unite. Noi avem nevoie ca de aer, ca să rămânem o democraţie, de parteneriatul strategic cu Statele Unite şi de solidaritate cu NATO, pentru a primi solidaritate şi ajutor. Pe lângă asta, sigur că trebuie să ne dezvoltăm şi propria industrie de apărare, pentru că nu este normal să stăm cu braţele încrucişate şi să aşteptăm să vină alţii să moară pentru noi sau să ne aducă tot. Noi am distrus industria de apărare, cum am distrus cam toată industria din România. Dar trebuie să reinvestim. În parteneriatul strategic cu Statele Unite sunt patru componente: este cea militară, este cea de investiţii, este cea de cercetare şi statul de drept. Şi aici intră şi predictibilitatea legii. Că investitorii americani n-o să vină în România dacă mâine se schimbă Codul Fiscal, pentru că îşi fac un plan multianual de afaceri. Aceste patru componente sunt foarte importante pentru societate. Repet: cercetarea în toate domeniile, ca să progreseze ţara, legea, investiţiile, locuri de muncă şi partea militară. Tocmai s-a predat scutul antirachetă de la Deveselu către armata americană, un lucru minunat pentru România, foarte bun în această situaţie geopolitică în care ne aflăm şi cu un conflict la graniţă. Ce oficial român a fost acolo? În timpul ăsta, Ponta era la Chişinău, nu spun că e rău că era la Chişinău, dar de acolo vorbea împotriva doamnei Victoria Nuland, de la Departamentul de Stat al Statelor Unite. Deci, noi predam americanilor baza de la Deveselu, ceea ce oferă protecţie pentru România, şi el critica Departamentul de Stat al Statelor Unite. Nu ne ia nimeni în seamă. Dimpotrivă, ne consideră pe toţi neserioşi şi asta este trădarea de ţară, ce face Ponta. Şi mai spun ceva. Suntem în pericol, pentru că Putin a spus clar că vor să refacă Uniunea Sovietică. Eu cred asta, iar Ţările Baltice vedeţi ce măsuri îşi iau, Polonia o credeţi. Eu ştiu de un an de zile ce discutau în Parlamentul European. Şi Polonia, şi Ţările Baltice se aşteaptă să pornească împotriva lor agresiuni armate şi îşi iau măsuri.

Alexandru Lăzescu: Ceea ce spuneţi în esenţă, e că este puţin probabil ca americanii, din interese să spunem strategic-militare, să închidă ochii la derapaje majore ale puterii de la Bucureşti, din 2015.

Monica Macovei: S-ar putea să ne lase, dacă nu vrem, nu? Nu te poate ţine cu forţa şi să închidă ochii când Ponta se duce şi ne dă la chinezi şi la ruşi. Mai pun o întrebare. De ce trebuie să terminăm reactoarele 3 şi 4 cu chinezii? Că am văzut astăzi că şi au acces la informaţii? Independenţa energetică a României este o problemă majoră de siguranţă naţională. Dacă mai terminăm reactoarele 3 şi 4, să mai facem centrale nucleare, să le facem cu companii din state aliate, nu cu companii din state care sunt dictaturi, că noi nu mai vrem dictatură. Ne ducem spre aliaţi şi cu ei facem. Dacă e să-ţi dai secretul, îl dai unui aliat, nu? Şi mai e ceva. Ceea ce Ponta nu face în România şi nu face niciun politician. România este la graniţa dintre democraţie şi nedemocraţie. România este democraţia, iar la graniţa de est avem Ucraina ocupată de Federaţia Rusă. Această situaţie trebuie folosită ca o oportunitate pentru România. Politicienii români trebuie să se ducă la americani şi alte ţări occidentale şi să spună: ”Investiţi militar, politic şi economic în România, pentru că trebuie să întăriţi democraţia, fiindcă suntem la graniţa cu non-democraţia şi oricând peste graniţa asta vin săgeţile dictaturii”. Păi americanii la fel au făcut în Israel. Au investit în Israel economic, militar, politic. La fel au făcut în Coreea de Sud, când Coreea de Nord a devenit comunistă. Ar trebui să ne ducem la americani toată ziua şi să facem lobby. |ştia dacă vin cu mari investiţii, nu vin să bage firme în insolvenţă şi să dea afară oamenii sau să plece peste un an. Vin să stea şi creează locuri de muncă.

Din banii pe care îi fură clasa politică se pot face autostrăzi

Toni Hriţac: Aveţi un mesaj particular pentru ieşeni?

Monica Macovei: Din banii pe care îi fură clasa politică, şi în acest moment în prim-plan este PSD, se pot face autostrăzi, se poate micşora sărăcia, pentru că sărăcia nu este de dreapta sau de stânga, autostrăzile nu sunt de dreapta sau de stânga, asfaltarea uliţelor nu este de dreapta sau de stânga, electrificarea tuturor satelor nu e de dreapta sau de stânga, şcolile, cât de cât acceptabile şi decente pentru copii, nu sunt de dreapta sau de stânga. Toţi aceşti bani furaţi duc la prosperitatea nu numai a celor din Iaşi, ci şi a celor din toată regiunea, din toată Moldova.

Sărăcia nu este un accident

Alexandru Lăzescu: Ultima întrebare ţine strict de campanie. Până la urmă, sunteţi pe un segment în care ar fi trei candidaţi, dar vă desprindeţi dumneavoastră şi Iohannis. Vorbesc de oameni care sunt împotriva PSD. Unii îl preferă pe Iohannis spunând că în mod pragmatic este soluţia. Cum i-aţi putea convinge pe cei care se gândesc că Iohannis este o soluţie pragmatică, cu mult mai multe şanse?

Monica Macovei: Pentru că are un partid în spate.

Alexandru Lăzescu: În principal de asta. Cum îi convingeţi?

Monica Macovei: Unu: Iohannis este premierul propus de Ponta şi Voiculescu în 2009 şi nu a avut nicio problemă cu asta. Nu l-am auzit niciodată apărând legea, acum îşi pune pe afişe chestia asta. În ”Marţea neagră” nu l-am auzit criticând PNL care a votat alături de PSD superimunitatea, ca să nu mai zic că în 2012, împreună cu Ponta, a căzut examenul de ţară. Şi nu are deloc experienţă de politică internaţională. Ca să nu mai spun că nu poţi zice că faci politică externă pentru România, când tu taci. Astea sunt lucruri poate mai mărunte. Pentru mine, contează. Pentru mine, faptul că niciodată nu a apărat legea şi lupta anticorupţie, vehement, critic, activ, ieşind în stradă, ieşind la televizor, înseamnă foarte mult şi, ca atare, nu cred în acest candidat şi de asta am decis să candidez. Dacă era un alt candidat, pe partea dreaptă să spunem, care aveam certitudinea că va apăra legea şi va continua lupta anticorupţie, cu criminalitatea în România, nu candidam. Dar, acum le spun celor pentru care aceste argumente poate nu contează, le spun următorul argument: dacă credeţi în mine, atunci votaţi-mă, pentru că în turul întâi se votează cu inima şi se votează candidatul pe care îl crezi şi în al cărui proiect crezi. Abia în turul doi îţi pui problema votului util. În turul întâi, repet, votezi cu inima, cu sufletul, cu cine vrei tu să votezi.

Alexandru Lăzescu: Apropo, vă aşteptaţi ca o parte din electoratul PDL să vină alături de dumneavoastră?

Monica Macovei: Da, e posibil. Sociologii, că am discutat cu trei sociologi înainte de a lua decizia, au făcut şi acest calcul, mai ales că PDL a fost înghiţit de PNL, n-au prea înţeles membrii şi simpatizanţii de ce s-a întâmplat asta. Foarte mulţi studenţi vin alături de mine şi sunt oameni care n-au mai votat sau oameni de 30 de ani care îmi spun că n-au mers la vot, dar acum se vor duce pentru prima oară pentru că au pentru cine vota. Şi este foarte important.

Alexandru Lăzescu: Deci acesta este bazinul?

Monica Macovei: De peste tot. Eu zic că şi din partea stângă, din lumea săracă. Dacă lumea săracă înţelege că este furată şi că în loc să aibă o pensie mărită, o alocaţie pentru copii mărită, să aibă uliţele asfaltate, că dacă nu se mai fură banii ăştia, se duc în lucrurile astea, pentru ei. Iar astea nu sunt de stânga sau de dreapta, sunt de normalitate, de lege. Repet: sărăcia nu este un accident. Ea este determinată de corupţie, de furtul din bani publici, de această clasă politică. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri