Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
La linia de start trebuie întâi stabilite jaloanele. Adică, înainte de a porni creionarea unui proiect pe termen lung e necesară o analiză preliminară făcută profesionist, cu instrumentar sociologic măsurabil care să ne spună în mod corect unde ne aflăm cu adevărat.
Titlul de Capitală Culturală Europeană nu se atribuie după merit. Contrar percepţiei curente, aşa cum am mai arătat şi cum mă voi strădui şi de acum înainte să detaliez în acest colţ de pagină, nici tradiţia, nici monumentele, nici turismul sau credinţa cetăţenilor că oraşul lor merită să fie astfel recunoscut, nu folosesc la nimic. Acest titlu nu este o decoraţie menită să recunoască valoarea reală sau închipuită a unei localităţi europene, ci reprezintă, în primul rând, o oportunitate. O oportunitate pentru comunitate să se regăsească în jurul unui proiect comun; o oportunitate pentru municipalitate să încurajeze colaborarea sectorului privat şi independent cu instituţiile specializate, finanţate de la bugetele locale sau de la bugetul ministerului de resort, în vederea construcţiei unui proiect de dezvoltare a oraşului prin intermediul culturii.
Căci, în mod neaşteptat, cuvântul cheie pentru a construi o candidatură de succes îl constituie chiar termenul de dezvoltare. De aceea, dosarul trebuie să conţină, în primul rând, o viziune de viitor, o agendă nouă care să schimbe cu ceva realitatea existentă de la care s-a pornit. Astfel încât, după ce municipalitatea a considerat că merită lansat şi susţinut un dosar de candidatură, pasul elementar în construcţia argumentării îl reprezintă o cercetare sociologică care să ofere elementele necesare pentru a avea un jalon profesionist în funcţie de care colectivul de lucru stabileşte cele trei domenii esenţiale de analiză: oferta culturală existentă, caracteristicile publicului împreună cu tipul de consum cultural şi, poate cel mai important, strategia de dezvoltare prin intermediul culturii pe următorii zece ani. Să le luam pe rând.
În ceea ce priveşte oferta culturală lucrurile sunt simple: toate oraşele înscrise în cursă au convingerea fermă că oferta lor culturală e cea mai bună. Pliată pe reflexele păguboase ale clasei politice, găunoasă, mincinoasă şi manipulatoare, societate românească, într-o zdrobitoare majoritate, şi-a pierdut reperele critice. Indiferent de ce domeniu ai vorbi, patriotismul local şi autosuficienţa tronează. Indiferent ce ofertă ai urmări, prezentarea e musai bombastică şi megalomană. Noi suntem "cei mai buni", "cei mai frumoşi" şi "cei mai puternici" e leit-motivul inevitabil atunci când pui în discuţie, la Iaşi, ca şi la Cluj, Timişoara, Craiova sau Alba Iulia îndreptăţirea de a candida. Încercaţi, de curiozitate, un minim exerciţiu critic de analiză, la Iaşi, a programului cultural al unei instituţii al cărei marketing costisitor, sufocant şi agresiv, este luat drept excelenţă culturală punând o întrebare de bun simţ: "produsul cultural X (că e carte, spectacol, expoziţie, proiect muzeal etc.) este extraordinar, european, nemaivăzut şi «pune Iaşul pe harta lumii», comparativ cu ce?". Veţi vedea imediat o reacţie stupefiat-indignată şi riscaţi rapid să fiţi taxat drept nepatriot. Pentru că singurele repere ale marii majorităţi a publicului sunt, din nefericire, doar cotcodăcelile autoadmirative ale autorilor respectivelor produse, care se autoglorifică indecent şi care mint convingător, la fel ca reclamele la detergent, spre exemplu, pentru a vă face să le acceptaţi marfa. Lipsiţi de repere realiste, de o cultură temeinică, de complicatul proces de cizelare a gustului realizat prin şcoală şi prin degustarea unor produse culturale autentice, oamenii obişnuiţi sunt uşor de păcălit prin campanii costisitoare de marketing mincinos, care transformă o ispravă provincială, stătută, plicticoasă şi proastă în "evenimentul sezonului". Iar dacă există şi oameni decenţi, necorupţi, care îndrăznesc să arate "goliciunea împăratului" atunci, dacă nu pot fi ignoraţi, trebuie rapid pornită o campanie exact împotriva lor, a celor care "denigrează" valorile oraşului, care îşi permit să fie, "duşmanii oraşului". Dincolo de diferenţele de gust, inevitabile, oferta culturală ieşeană a devenit, în ultimul deceniu, din ce în ce mai fadă, mai provincială şi mai ştearsă. Cu excepţiile de rigoare, desigur, dar şi cu dezinteresul acut generat de subfinanţare şi de impostura managerială a clienţilor numiţi politic la conducerea multor instituţii sau organisme culturale.
Ce e de făcut? În primul rând un efort de igienizare a spaţiului public compromis de diletanţi şi şmecheri guralivi. La linia de start trebuie întâi stabilite jaloanele. Adică, înainte de a porni creionarea unui proiect pe termen lung e necesară o analiză preliminară făcută profesionist, cu instrumentar sociologic măsurabil care să ne spună în mod corect unde ne aflăm cu adevărat. Trebuie întâi construit reperul identificabil de la care tragem linia de start, ca să nu alergăm ca smintiţii pe imaş imaginându-ne că suntem la Olimpiadă. (Continuare în ediţia Ziarului de Iaşi din 4 februarie)
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi membru în board-ul Fundaţiei Iaşi - Capitala Europeană a Culturii
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |