marti, 19.03.2024
Când vorbim despre „controlul asupra serviciilor de informaţii”, ar trebui, cred, să înţelegem prin această sintagmă controlul asupra bugetului respectivelor servicii (şi asupra execuţiei bugetare) şi, în acelaşi timp, controlul asupra legalităţii acţiunilor lor.
În acest al doilea sens, trebuie să avem în vedere nu doar dacă acţiunile serviciilor de informaţii au loc cu respectarea legilor în vigoare, ci şi dacă ele respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în slujba cărora acţionează aceste servicii.
Există o opinie, susţinută în primul rând de autorităţi, conform căreia, de vreme ce ne aflăm într-o stare de război - cel „împotriva terorismului” -, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti trebuie limitate (uneori chiar sever, aşa cum se întâmplă în Statele Unite din momentul în care a intrat în vigoare legea numita - probabil cu o ironie involuntară - Patriot Act). Nu vreau să discut aici dacă această opinie este sau nu întemeiată. Cred însă că dacă, din diverse raţiuni, se ajunge la limitarea anumitor drepturi şi libertăţi, acest lucru ar trebui compensat printr-un control încă şi mai riguros asupra serviciilor de informaţii. În caz contrar nu facem altceva decât să pavăm drumul către tiranie.
Serviciile de informaţii deţin, prin însăşi natura activităţii lor, o anumită putere care este potenţial periculoasă atât pentru cetăţeni, cât şi pentru instituţiile statului de drept. În consecinţă, limitarea acestei puteri (prin anularea, pe cât posibil, a dimensiunii ei maligne) reprezintă o obligaţie pentru oricine ia în serios valorile liberale.
Să observăm însă că serviciile de informaţii nu reprezintă singurele instituţii cu potenţial malign asupra unei ordini a libertăţii. Guvernul însuşi are exact acelaşi potenţial, după cum uneori chiar şi Parlamentul (prin puterea de a emite legi care alterează cadrul constituţional). În cazul Parlamentului, soluţia găsită a fost înfiinţarea unei Curţi Constituţionale; în cazul Guvernului, soluţia a fost chiar regimul parlamentar, în care puterea executivă este subordonată celei legislative, iar puterea judecătorească este independentă. Putem găsi soluţii similare şi în cazul serviciilor de informaţii?
Eu cred că da. Ele ne sunt sugerate chiar de regimul parlamentar. În primul rând, cum într-un astfel de regim executivul este subordonat legislativului, punerea serviciilor de informaţii sub autoritatea Guvernului ar întări controlul parlamentar asupra acestora. Cred însă că aceste servicii nu ar trebui puse sub autoritatea primului ministru, ci mai degrabă sub cea a ministerului de interne. Probabil că cea mai bună soluţie din acest punct de vedere ar fi înfiinţarea unui post de secretar de stat în cadrul ministerului de interne care să răspundă de cele două principale servicii de informaţii (în cazul României, de SRI şi SIE).
În felul acesta executivul ar avea un dublu control asupra respectivelor servicii. Pe de o parte, ar exista controlul direct pe care ministrul de interne îl exercită asupra lor. Pe de altă parte, prim-ministrul ar exercita un control indirect prin aceea că ministrul de interne îi este subordonat.
În acelaşi timp, legislativul ar avea la rândul său un dublu control asupra serviciilor de informaţii. Controlului exercitat de comisiile de specialitate i s-ar adăuga şi cel pe care Parlamentul îl exercită asupra Guvernului. Un Guvern care îşi exercită prost atribuţiile de control asupra celor două servicii poate fi ameninţat cu o moţiune de cenzură. Pe de altă parte, ministrul de interne răspunde el însuşi în mod direct în faţa Parlamentului. El riscă o moţiune simplă în cazul în care nu şi-ar exercita cum se cuvine autoritatea asupra serviciilor de informaţii.
În plus, nu trebuie să uităm că miniştrii sunt oameni politici şi că prim-ministrul este, de regulă, şeful partidului care a obţinut cele mai multe mandate în Parlament (deşi există şi cazuri de coaliţii în care şeful partidului mai mic devine prim-ministru, asigurându-se astfel că partidul său nu este „dispensabil”). În aceste condiţii, răspunderea directă în faţa Parlamentului (şi cea indirectă, faţă de propriul partid şi de electoratul acestuia) obligă practic Guvernul să exercite o bună autoritate asupra serviciilor de informaţii - şi, în plus, să acorde o mai mare atenţie drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor săi. Din acest punct de vedere merită să observăm că, sub constrângerile aceluiaşi „război împotriva terorismului”, regimul parlamentar britanic a introdus limite mult mai modeste în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti decât regimul semi-prezidenţial din Statele Unite.
În fine, probabil că, după model britanic, ar merita luată în consideraţie şi înfiinţarea unui tribunal destinat exclusiv judecării eventualelor abuzuri comise de serviciile de informaţii împotriva cetăţenilor obişnuiţi, a companiilor şi chiar a instituţiilor statului. Puterea judecătorească va avea astfel, la rândul ei, un dublu control asupra serviciilor respective: atât unul direct, prin tribunal, cât şi unul indirect, prin Curtea Constituţională. Prin urmare, fiecare dintre cele trei puteri ale statului va exercita propriul său control asupra celor două servicii.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |