Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Concluziile a trei studii publicate în ultimul număr al revistei Nature susţin că Luna s-ar fi format în urma unei coliziuni catastrofale între Pământ şi un obiect cosmic de dimensiunea planetei Marte şi cu o compoziţie chimică similară celei terestre.
Această concluzie elucidează misterul compoziţiei chimice similare a rocilor selenare prin comparaţie cu cele terestre.
Unul dintre studii a fost realizat pe baza unui model computerizat al naşterii sistemului nostru solar de către cercetători din Israel şi Franţa.
În perioada imediat următoare formării ca planetă, în urmă cu 4,5 miliarde de ani, proto-Pământul a trecut prin nişte ciocniri violente cu alte protoplanete. Conform celei mai răspândite teorii, ultima astfel de ciocnire cataclismică s-a produs cu un planetoid cu o masă de aproximativ 10 ori mai mică decât cea terestră - iar rămăşiţele acestei ciocniri, rămase pe orbita Pământului, au format Luna, scrie BBC citat de Agerpres.
Problema acestei teorii este că Luna ar fi trebuit să fie compusă în majoritate (în proporţie de aproximativ 60%) din materia provenită de la planetoidul care s-a izbit de Pământ, iar conform cunoştinţelor de care dispunem, această protoplanetă ar fi trebuit să aibă o compoziţie diferită faţă de cea a Pământului. "Deci dacă protoplaneta cu care s-a ciocnit Pământul avea o compoziţie diferită de a planetei noastre, ar fi trebuit ca şi Luna să aibă o astfel de compoziţie diferită", a susţinut Dr. Hagai Perets, unul dintre autorii acestui studiu, pentru Nature.Însă lucrurile nu stau deloc aşa. Pământul şi Luna "sunt aproape identice" din punct de vedere al chimiei rocilor care le compun. "Aceasta este principala problemă pentru frumoasa ipoteză a impactului de proporţii gigantice", explică dr. Perets de la Institutul Tehnologic Technion-Israel.
În cadrul noului studiu Dr. Perets şi colegii săi au ajuns la concluzia că protoplaneta cu care s-a ciocnit proto-Pământul ar fi fost aproape identică în compoziţie cu acesta - existând doar nişte subtile diferenţe recognoscibile în prezent în rocile lunare, conform derulării modelului de simulare computerizată a impactului.
"Am aflat că multe dintre corpurile care s-au ciocnit cu proto-Pământul ar fi putut avea compoziţii similare Terrei, de tipul similarităţilor identificate prin analiza rocilor de pe Lună", a explicat dr. Perets. Mai exact, conform modelelor de simulare computerizată, probabilitatea producerii unui impact între două corpuri similare în ceea ce priveşte compoziţia chimică era de 20%. Un astfel de procentaj face ca teoria despre naşterea explozivă a Lunii să poată fi susţinută. "Acum sunt şi mai încrezător în această teorie", a adăugat el.
O altă problemă cu care se confrunta această teorie despre apariţia Lunii este legată de evenimentele care s-ar fi petrecut după acest impact. Pentru a explica anumite detalii din alcătuirea Pământului, oamenii de ştiinţă au lansat ipoteza că atât Pământul cât şi Luna au adunat o mare cantitate de materie suplimentară dintr-o perioadă în care au fost supuse unui bombardament intens cu meteoriţi rămaşi pe orbite apropiate după impactul care a dus la apariţia satelitului. La fel ca şi impactul originar de proporţii cataclismice, şi aceste bombardamente ar fi trebuit să lase în urmă o serie de dovezi care nu au fost identificate (până acum).
Astfel, aşa cum sugerează studiul franco-israelian, chiar dacă iniţial Pământul şi Luna ar fi avut compoziţii chimice similare, acest bombardament cu meteoriţi ar fi trebuit să aibă un efect mai puternic asupra proto-Pământului care era mai masiv şi avea o forţă gravitaţională mai puternică, modificându-i compoziţia faţă de cea a Lunii.
În cadrul celorlalte două studii, unul american şi unul german, oamenii de ştiinţă au căutat urme de wolfram în mostre de roci selenare împrumutate de la NASA şi au identificat o mică diferenţă faţă de rocile terestre, ceea ce înseamnă că raportul dintre diferiţii izotopi ai acestui metal a fost alterat.
Important este însă şi faptul că proporţiile de wolfram măsurate de cele două echipe în mod separat se potrivesc, iar diferenţele dintre rocile selenare şi cele terestre susţin şi ipoteza acumulărilor de materie de după impact - este diferenţa pe care ne-am fi aşteptat să o identificăm dacă Pământul ar fi colectat mai multă materie din cea rezultată după impact.
Toate aceste trei studii spun aceeaşi poveste despre formarea Lunii: Pământul şi Luna au avut aceeaşi compoziţie la început, înainte de bombardamentul de meteoriţi, iar Luna s-a născut în urma impactului dintre Pământ şi un planetoid cu o compoziţie chimică similară.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |