Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O investiţie uriaşă în infrastructura întregii ţări, iar al doilea mare oraş din ţară după Capitală abia dacă e pomenit

Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

GALERIE
autostrada Ardeal
  • autostrada Ardeal
- +

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de circa 30 miliarde de euro alocaţi de Bruxelles României, a fost pus aseară de Guvern în consultare publică. Prima constatare la o primă lectură: Iaşul este pomenit doar cu un mic tronson de centură. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj - Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest. Reacţiile liderilor liberali au lipsit aseară

Mult aşteptatul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă a intrat în consultare publică pentru zece zile. Este vorba de 30 de miliarde de euro, bani alocaţi de Bruxelles exact pentru asta, pentru redresare economică, pe care administraţia centrală de la Bucureşti propune să îi cheltuiască pe proiecte de anvergură din toate domeniile, de la mediu până la infrastructură rutieră. La acest ultim capitol figurează şi Iaşul, dar fără niciun cent în plus faţă de propunerea iniţială a programului: 88 de milioane de euro pentru 14,9 km dintr-o nouă centură a municipiului reşedinţă: Leţcani Vest - Centura Iaşi – Iaşi Dacia, parte a autostrazii A8, o prelungire a centurii de trafic uşor Dacia-Nicolina.

Judeţul mai este menţionat la capitolul A7, cu segmentele Bacău-Paşcani (865 milioane de euro, pentru 81,2 km) şi Paşcani-Suceava-Siret (638 de milioane de euro, pentru 101,5 km). În privinţa A8, dat fiind că tronsonul ieşean al Autostrăzii Unirii ar putea să aibă un executant desemnat în cel mai fericit caz la sfârşitul anului 2024, finanţarea ei excede în mod cert durata de acoperire a PNRR, după cum estima Adrian Covăsnianu, de la asociaţia „Moldova Vrea Autostradă”. Asta nu l-a împiedicat însă să propună finanţarea a două tronsoane din sectorul montan: segmentul de 23 km Moţca-Tg. Neamţ şi cei 15 km cât înseamnă conexiunea A3-A8, între Tg. Mureş-Acăţari. Împreună, ar costa 170 de milioane de euro, a estimat Covăsnianu, care este şi consilier onorific la Ministerul Transporturilor. Nu se ştie însă defalcarea sumelor din PNRR altele decât cele din domeniu transporturi şi sănătate.

Nici judeţele din jur nu stau bine

Judeţele din regiune au la fel de puţine referiri în PNRR. Bacăul, de exemplu, apare de asemenea pe viitoarea A7, dar şi cu drumul expres de 62,1 milioane de euro pentru 74,2 km până la Vaslui. Aceasta e şi singura investiţie pentru Vaslui, la fel cum Botoşani figurează doar cu modernizarea drumului spre Suceava. Drumul expres promis aici este mult mai scurt, doar 26,2 km, dar mult mai scump, 148,2 milioane de euro. În fine, judeţul Neamţ apare doar cu o legătură la segmentul de A7 Bacău-Paşcani.

Institutul Cardio de la Miroslava: ieri în PNRR, azi nicăieri

Cu o zi înainte de publicarea PNRR pe pagina de internet a Ministerului Fondurilor Europene, în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Iaşi era invocată finanţarea din Planul de redreasare a viitorului Institut Regional pentru Medicină Cardiovasculară de la Miroslava, estimat la un cost de 300 de milioane de euro. Preşedintele Costel Alexe a menţionat chiar şi un termen de finalizare, august 2026. Aseară însă, până la închiderea ediţiei, liderul PNL Iaşi nu ne-a furnizat nicio explicaţie privind absenţa viitorului institut din conţinutul planului.

 

Vestul şi Capitala iau partea leului

Alte oraşe şi judeţe din ţară ies incomparabil mai câştigate dacă acest plan va fi aprobat la Bruxelles în forma publicată aseară. Cluj-Napoca are alocat miliardul de euro pentru proiectul metroului, dar şi 1,8 miliarde de euro pentru electrificarea liniei feroviare până la graniţa de vest (Episcopia Bihorului). În plus, 2,1 miliarde de euro vor merge la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest.

Un alt judeţ comparabil cu Iaşul, Timişul, apare cu aproape 2 miliarde de euro, bani destinaţi modernizării legăturii feroviare dintre Caransebeş şi Arad.

La Craiova ajung 22 de milioane de euro, cât este estimată legătura de 4,3 km între drumul expres care se construieşte acum dinspre Piteşti şi centura oraşului.

Braşovul stă destul de bine la infrastructură rutieră, astfel că va primi 179 de milioane de euro pentru dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare.

Alte oraşe mari, precum Constanţa sau aglomeraţia urbană Galaţi-Brăila, nu apar cu nicio investiţie în program. În schimb, pentru Capitală sunt prevăzute 960 de milioane pentru Centura Nord, 124 de milioane pentru drumul expres spre Târgovişte şi 500 de milioane de euro pentru garnituri noi la metrou.

Istoria se repetă

Situaţia aminteşte de momentul lansării memorandumului pe care guvernul îl foloseşte la elaborarea proiectului de buget pe anul viitor, în august. O întrebare banală a pus în dificultate oameni importanţi din Cabinetul Orban şi i-a dat prilejul primarului Chirica să ofere un spectacol ridicol. Reporterul „Ziarului de Iaşi“ a întrebat de ce lipsesc autostrăzile A7 şi A8 din documentul respectiv. Vicepremierul a spus că bugetul de stat e una şi proiectele UE altceva ; ministrul Mediului, că investiţiile sunt trecute separat ; ministrul Fondurilor Europene nu ştia unde e lista ; primarul a profitat de ocazie să ne acuze de „răutăţi“ şi „dezinformare“. După câteva ore, în debutul şedinţei de guvern din aceeaşi zi, premierul Ludovic Orban a rezolvat situaţia, punând la loc A7 şi A8 în memorandumul respectiv şi contrazicându-i astfel jenant pe toţi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri