Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Meci Ucraina - Rusia la Eurovision 2016

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Frustrarea, chiar mânia Rusiei nu sunt greu de înţeles. Se investise enorm în piesa lui Lazarev.

Concursul Eurovision din acest an, a cărei finală a avut loc sâmbătă, la Stockholm (din care România a fost eliminată din cauza datoriilor de peste 15 milioane de euro acumulate de către TVR la EBU, asociaţia care grupează televiziunile şi radiourile publice din Europa, care este organizatorul evenimentului), a stârnit deja o adevărată furtună mediatică cu conotaţii geopolitice. A fost breaking news pe toate canalele de ştiri internaţionale, de la BBC la CNN. În timp ce The New York Times i-a alocat concursului de la Stockholm o relatare extinsă. Câştigătoare a fost Ucraina, prin Jamala, de etnie tătară, a cărei piesă, "1944", făcea trimitere la deportarea în masă a tătarilor din Crimeea ordonată de Iosif Stalin. A fost un dublu şoc pentru Rusia. În primul rând pentru că acest gen de mesaj displace profund Moscovei. În al doilea rând, şi asta face rezultatul şi mai umilitor pentru ruşi, majoritatea observatorilor se aşteptau să câştige reprezentantul lor, Serghei Lazarev. Până la urmă el a ocupat doar locul trei, cu 491 de puncte, în urma reprezentantei Australiei (în timp aria geografică a ţărilor reprezentate s-a mărit continuu, dincolo de limitele Europei), Dami Im (511 puncte) şi a Jamilei, care a acumulat 534 puncte.

Televiziunea de stat de la Moscova, presa şi politicienii de acolo, au avut imediat reacţii critice virulente. Ziarul Komsomol Pravda le-a cerut chiar organizatorilor de la EBU să elimine piesa Jamalei, pe motiv că ar avea un mesaj politic (interzis în principiu de regulament), iar deputatul Elena Drapeko a declarat (citată de BBC) că am asistat la un adevărat "război informaţional" menit să "demonizeze" ţara sa. Frustrarea, chiar mânia Rusiei nu sunt greu de înţeles. Se investise enorm în piesa lui Lazarev. Doi compozitori, doi textieri (internaţionali) şi un montaj coregrafic spectaculos şi pentru apariţia de pe scenă, dar şi pentru clipul video oficial în care evolua şi câştigătoarea Miss Rusia din 2015. Pentru Vladimir Putin, a cărei ţară este în parte izolată si supusă unor sancţiuni economice, în urma anexării forţate a Cimeei şi agresiunii din estul Ucrainei, concursul Eurovision de la Stockholm era un bun prilej de a puncta ca imagine în spaţiul public internaţional. Se apreciază că, în medie, în jur de 200 milioane de telespectatori urmăresc în direct concursul Eurovision în fiecare an. În plus, conform regulilor competiţiei, anul viitor concursul ar fi urmat să fie găzduit de Rusia, dacă reprezentantul ei câştiga în 2016.

Sunt practici clasice de propagandă utilizate frecvent şi în perioada socialistă. Nu doar în Rusia, ci şi de către alte state din fosta ei sferă de influenţă. Cu precădere în zona sportului de performanţă. Despre sistemul de dopaj pus la punct de stat în fosta Germanie de Est s-a vorbit în repetate rânduri. Iată că, în urmă cu câteva zile, s-a aflat că şi pentru Olimpiada de la Soci din 2014 s-a recurs la acelaşi gen de "instrumente". Un înalt oficial rus (responsabil pentru acest program), aflat acum în Occident, a dezvăluit că un număr important de sportivi ruşi prezenţi la Soci au fost supuşi unui dopaj sistematic, oficializat, cu implicarea explicită a statului. Dacă informaţiile se verifică ar fi o altă lovitură umilitoare pentru ruşi care speră că se va ridica în ultimul moment suspendarea atleţilor săi pentru Olimpiada din acest an de la Rio.

Eurovisionul a stârnit adesea destule controverse considerându-se că sistemul de vot este viciat de tot felul de influenţe exterioare. Cum ar fi legăturile tradiţionale existente între diferite ţări (reţeaua nordică, cu ţările scandinave şi cele baltice, reţeaua fostelor state sovietice) care nu au nici o legătură cu valoarea compoziţiilor intrate în concurs. În fapt, de-a lungul vremii au fost puţini câştigători care au căpătat ulterior un profil internaţional cu adevărat remarcabil. Singurele două contra-exemple majore, din acest punct de vedere, fiind ABBA (câştigătoare în 1974) şi Celine Dion, care a câştigat ediţia din 1988 concurând pentru Elveţia. De pildă, în urmă cu doi ani, marele premiu a revenit, pentru Austria, Conchitei Wurst, un transexual. Dar chiar şi în acest an, reprezentantul Germaniei (care a ocupat ultimul loc în finală) l-a înlocuit pe cel desemnat iniţial, Xavier Naidoo, care a fost acuzat că are avea simpatii pentru un partid de extremă dreapta. Şi s-a speculat că versurile piesei intrate în competiţie pentru Marea Britanie, "You're Not Alone", interpretată de Joe şi Jake, ar fi o pledoarie pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană(după referendumul din 23 iunie). Dacă e aşa, e ironic pentru că un sondaj de opinie recent relevă că 60 de procente dintre britanici îşi doresc ca ţara lor să nu mai participe în viitor la Eurovision.

În ciuda acestor critici, concursul a devenit popular la scară globală. Anul acesta, când au avut loc o serie de schimbări esenţiale şi în sistemul de vot, a fost pentru prima oară transmis Live şi în Statele Unite. Sigur, acuzele privind influenţele extra-muzicale (politice, ideologice, simpatii naţionale etc.) sunt greu de respins, dacă ne luăm după maniera în care se votează de ani şi ani de zile. Pe asta marşează şi ruşii, care aduc ca argument faptul că piesa cântată de Serghei Lazarev a ocupat primul loc la votul publicului, dar a ajuns pe locul trei atunci când au fost contabilizate punctajele acordate de către juriilor naţionale. Însă, pe de altă parte, Jamala a ocupat şi acolo locul al doilea şi nu puţini observatori sunt de părere că piesa cea mai reuşită ar fi fost de fapt cea a Australiei. Oricum, fiind vorba până la urmă de aprecieri preponderent subiective astfel de discuţii se pot prelungi la infinit.

Cert este că în lumea de azi bătălia pentru ceea ce a primit numele de "soft power", un concept introdus de profesorul american Joseph Nye pentru a descrie maniera în care o ţară îşi poate extinde influenţa la nivel global dincolo de mijloacele clasice (politice, diplomatice, economice, militare) este una acerbă. Aşa că e greu de crezut că o competiţie atât de populară ca Eurovision ar putea rămâne în afara vremurilor. China investeşte multe miliarde de USD anual în mass media prezente pe plan internaţional (canalul de ştiri TV CCTV, agenţia de presă Xinhua) sau în producţii de filme şi seriale. În timp ce pentru Vladimir Putin maşinăria de propagandă externă organizată în jurul canalului TV RT şi a reţelei online Sputnik este un element cheie al politicii de stat. Din această perspectivă e până la urmă ironic ca Rusia, care utilizează curent, masiv, astfel de instrumente în agresiunea împotriva Ucrainei, ca de altfel şi în războiul propagandistic anti-occidental, să se plângă că este victima unei campanii internaţionale de dezinformare. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri