Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Metropolele regionale ale României (III)

GALERIE
George Turcanasu200FLUX MAX % pt an
  • George Turcanasu200
  • FLUX MAX % pt an
- +

Proiectul aeroportului ieşean nu va fi finalizat odată cu inaugurarea celor 2400 de metri de pistă, ci doar atunci când o strategie inteligentă a autorităţilor aeroportuare ieşene ar putea pune în mod real Iaşii pe harta relaţiilor externe, pentru ca marile companii internaţionale să se implanteze şi în Moldova.

În raport cu teritoriul, orice metropolă regională are o dublă responsabilitate. Pe de o parte este vorba de funcţiile teritoriale (educaţie, sănătate, cultură, funcţii administrative etc.), pe care le pune la dispoziţia regiunii polarizate, iar pe de altă parte e vorba de rolul de hub principal al relaţiilor regiunii cu exteriorul. Ambele tipuri de responsabilităţi imprimă metropolei regionale rolul primordial în coeziunea teritorială şi în competitivitatea regională.

Când vorbim de cea de-a doua categorie de responsabilităţi, gândul ne zboară automat la aeroport. Din acest punct de vedere, Iaşii, în comparaţie cu Clujul sau Timişoara, are încă un deficit de centralitate la nivel regional. În ciuda eforturilor depuse în ultimii ani (introducerea unor curse externe, investiţiile în noua pistă etc.), aeroportul din Iaşi rămâne o destinaţie secundară a fluxurilor internaţionale de pasageri. Marea majoritate a curselor sunt inserate mai degrabă într-o logică low-cost. Ca şi până acum doi ani, doar Viena şi Bucureşti sunt hub-urile aeriene care pot asigura relaţia Iaşilor cu alte aeroporturi ale lumii. Orele târzii de plecare din Iaşi fac ca aeroporturile importante la nivel mondial, precum Roma Fiumicino sau Ben Gurion din Tel Aviv, să fie inutile celor ce doresc să ajungă la Iaşi din alte colţuri ale lumii. Dintre noile curse externe doar aeroportul din Bergamo poate asigura relaţii celor ce pleacă din Iaşi spre alte destinaţii, dar şi aici este necesară, în cele mai multe cazuri, transbordarea către aeroportul principal al oraşului Milano, Malpensa. Nu am intenţia să afirm că relaţiile aeriene noi ale Iaşilor nu ar fi importante, pentru că ele corespund necesităţilor de trafic ale sutelor de mii de emigranţi din zonă, dar şi ale investitorilor din arealele deservite. Oricum, proiectul aeroportului ieşean nu va fi finalizat odată cu inaugurarea celor 2400 de metri de pistă, ci doar atunci când o strategie inteligentă a autorităţilor aeroportuare ieşene ar putea pune în mod real Iaşii pe harta relaţiilor externe, pentru ca marile companii internaţionale să se implanteze şi în Moldova.

Tot în această categorie de responsabilităţi se încadrează şi relaţiile externe stabilite de companiile cantonate în zonele metropolitane, ale instituţiilor administrative, de cultură şi de învăţământ. Unele manifestări sunt extrem de vizibile, precum congresele internaţionale şi marile festivaluri. Ele creează vizibilitate atât oraşului în care se desfăşoară, cât şi regiunii. De aceste manifestări se bucură atât locuitorii metropolei, cât şi cei ai hinterlandului acesteia, dar chiar şi persoane interesate ce vin de la mare distanţă. Aş menţiona aici două festivaluri importante pentru cultura din România şi din Sud-Estul Europei: unul este deja tradiţionalul TIFF, festivalul de film din Cluj, iar altul e FILIT, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere din Iaşi, ce a debutat în forţă anul trecut şi care între 1 şi 5 octombrie îşi va consuma cea de-a doua ediţie. Ambele reprezintă piloni principali pe care autorităţile locale se sprijină în strategia Capitală Culturala Europeană 2021. Privilegiul de a fi CCE 2021 va aduce oraşului câştigător şi regiunii sale vizibilitate europeană şi mondială. De aceea proiectul Iaşi CCE 2021 este cel mai important proiect al oraşului nostru. Rămâne doar ca autorităţile implicate să conştientizeze faptul că responsabilitatea lor nu e una strict locală, ci una regională.

Am lăsat la urmă responsabilităţile din interiorul structurilor teritoriale centrate pe metropolele regionale, deoarece de felul cum sunt inserate marile oraşe în complicată reţea de relaţii culturale, administrative, sociale şi economice ale regiunii depinde în mare măsură coeziunea teritorială. Fie că e vorba de orientarea fluxurilor de studenţi către centrele universitare, de zona de recrutare a pacienţilor de către marile centre medicale regionale, de geometriile clusterelor economice etc. arhitectura lor relevă zona de polarizare, iar suprapunerea lor creează hinterlandul şi raţiunea existenţei unei metropole regionale. Mai facil de revelat cartografic sunt arealele de polarizare universitară şi sanitară. În ambele cazuri, puse la adăpost de distanţa mare faţă de Bucureşti, dar şi de frâna mare a acesteia, Iaşi, Cluj şi Timişoara îşi conservă cele mai ample zone de recrutare a clientelei. Dacă ne vom limita doar la arealele de polarizare universitară, Iaşii sunt centrul principal de atracţie al studenţilor din centrul şi nordul Moldovei. În ciuda faptului că Iaşii domină net la acest capitol celelalte centre din regiune, având cca 78% dintre studenţii Regiunii de dezvoltare Nord-Est şi 62% la nivelul Moldovei apusene (spre deosebire de Cluj 68% dintre studenţii Regiunii de dezvoltare Nord-Vest sau Timişoara 71%), nu avem motive să afirmăm că Iaşii îşi polarizează mai eficient regiunea în comparaţie cu alte mari oraşe. Mai degrabă aş da crezare unei anchete realizate în 2012 cu privire la stabilirea reşedinţelor regiunilor României, proiect amânat pentru vremuri mai bune. În timp ce Clujul şi Timişoara adunau peste 60% dintre opţiunile locuitorilor din regiunile de dezvoltare, oraşul nostru era văzut reşedinţă de regiune de doar 48% dintre intervievaţi. Aceste procente pot fi considerate o măsură a coeziunii teritoriale.

Pentru a fi metropolă, pe lângă funcţiile urbane aferente, e nevoie şi de o imagine pozitivă în interiorul regiunii. Imaginea Iaşilor e o reflexie a imaginii Moldovei, una deconstruită meşteşugit atât din exterior, cât şi din interior, şi acest ultim fapt este de o gravitate maximă.

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri