Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Advertorial

Mica, dar hotărâtoarea Unire de la 24 ianuarie 1859

GALERIE
Traian Dobre
  • Traian Dobre
- +

Deşi istoria nu prea mai este punctul forte al generaţiilor tinere, în ceea ce mă priveşte întotdeauna am fost mândru că în urmă cu 156 de ani a existat o zi de 24 ianuarie. Consider că niciun interviu tip sondaj de stradă nu ar trebui să prindă pe picior greşit vreun român căruia i se pune întrebarea: “Ce sarbatorim la 24 ianuarie?”. 

Am constatat încă de dimineaţă că a început asaltul imaginilor tricolore şi a portretelor lui Cuza. La tv sau pe facebook, toata lumea se simte datoare să demonstreze că nu a uitat de Ziua Unirii.

Aşadar, ce se întâmpla de fapt la 24 ianuarie 1859? Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti la presiunea poporului, după ce la începutul aceleiaşi luni fusese ales domn în Moldova. Condiţiile prielnice pentru o asemenea dublă alegere fuseseră însă create anterior, mai exact, odată cu mişcările de la 1848, când printre altele se începea unificarea vamală prin desfiinţarea Vămii din Foşcani. Ulterior situaţia politică în Europa s-a dovedit  favorabilă. Puterile vestice aveau nevoie de un punct de sprijin împotriva Rusiei şi Austro-Ungariei. Paradoxal, mai greu de convins au fost moldovenii, aici existând un puternic curent ce se împotrivea unirii, pornind de la temerea decăderii Iaşiului în cazul mutării capitalei la Bucureşti.

Totuşi, în urma Convenţiei de la Paris din 1858 puterile europene acceptau o  unire formală a principatelor, care urmau să aibă guverne diferite şi unele instituţii comune. Numirea lui Cuza ca domnitor atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească a fost practic o găselniţă tehnică, prin care românii forţau prevederile Convenţiei, realizând o unire personală. La acel moment, atât Austria cât şi Imperiul Otoman au reacţionat imediat, dar au dat ocazia diplomaţiei române să îşi trăiască perioada de glorie, finalizată tot la Paris cu recunoaşterea internaţională.

Abia apoi a început procesul de unire propriu-zis. Unitatea politică şi instituţională, reuşindu-se în 1862 prin unificarea Parlamentului şi Guvernului. Totuşi, denumirea de România şi o constituţie am avut abia în 1866, după abdicarea lui Cuza şi urcarea pe tron a principelui Carol I.

Cum nici Roma nu a fost construită într-o singură zi, nici Unirea nu s-a realizat cu efortul unui singur om. De fapt, pentru ţara noastră orice unire, mică sau mare, a fost întotdeauna opera aceluiaşi personaj colectiv: românii. Aşa că m-aş bucura să-i văd pe românii noştri, indiferent unde se află, strânşi într-o mare Horă a Unirii, a oamenilor pentru oameni, egali în dragostea lor pentru ceea ce noi numim, România.

La mulţi ani, români! La mulţi ani, unire!

Ing.dr.ec Traian Dobre



© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri