vineri, 29.03.2024
Deşi istoria nu prea mai este punctul forte al generaţiilor tinere, în ceea ce mă priveşte întotdeauna am fost mândru că în urmă cu 156 de ani a existat o zi de 24 ianuarie. Consider că niciun interviu tip sondaj de stradă nu ar trebui să prindă pe picior greşit vreun român căruia i se pune întrebarea: “Ce sarbatorim la 24 ianuarie?”.
Am constatat încă de dimineaţă că a început asaltul imaginilor tricolore şi a portretelor lui Cuza. La tv sau pe facebook, toata lumea se simte datoare să demonstreze că nu a uitat de Ziua Unirii.
Aşadar, ce se întâmpla de fapt la 24 ianuarie 1859? Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti la presiunea poporului, după ce la începutul aceleiaşi luni fusese ales domn în Moldova. Condiţiile prielnice pentru o asemenea dublă alegere fuseseră însă create anterior, mai exact, odată cu mişcările de la 1848, când printre altele se începea unificarea vamală prin desfiinţarea Vămii din Foşcani. Ulterior situaţia politică în Europa s-a dovedit favorabilă. Puterile vestice aveau nevoie de un punct de sprijin împotriva Rusiei şi Austro-Ungariei. Paradoxal, mai greu de convins au fost moldovenii, aici existând un puternic curent ce se împotrivea unirii, pornind de la temerea decăderii Iaşiului în cazul mutării capitalei la Bucureşti.
Totuşi, în urma Convenţiei de la Paris din 1858 puterile europene acceptau o unire formală a principatelor, care urmau să aibă guverne diferite şi unele instituţii comune. Numirea lui Cuza ca domnitor atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească a fost practic o găselniţă tehnică, prin care românii forţau prevederile Convenţiei, realizând o unire personală. La acel moment, atât Austria cât şi Imperiul Otoman au reacţionat imediat, dar au dat ocazia diplomaţiei române să îşi trăiască perioada de glorie, finalizată tot la Paris cu recunoaşterea internaţională.
Abia apoi a început procesul de unire propriu-zis. Unitatea politică şi instituţională, reuşindu-se în 1862 prin unificarea Parlamentului şi Guvernului. Totuşi, denumirea de România şi o constituţie am avut abia în 1866, după abdicarea lui Cuza şi urcarea pe tron a principelui Carol I.
Cum nici Roma nu a fost construită într-o singură zi, nici Unirea nu s-a realizat cu efortul unui singur om. De fapt, pentru ţara noastră orice unire, mică sau mare, a fost întotdeauna opera aceluiaşi personaj colectiv: românii. Aşa că m-aş bucura să-i văd pe românii noştri, indiferent unde se află, strânşi într-o mare Horă a Unirii, a oamenilor pentru oameni, egali în dragostea lor pentru ceea ce noi numim, România.
La mulţi ani, români! La mulţi ani, unire!
Ing.dr.ec Traian Dobre
Cuvinte cheie: + Alexandru Ioan Cuza, unire, Traian Dobre
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |