Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Miliardele din cercetarea mondială, urmărite de la Iaşi

GALERIE
echipa figshare la birouechipa figshare a dus un panou pe munteechipa figshareflorin apetrei
  • echipa figshare la birou
  • echipa figshare a dus un panou pe munte
  • echipa figshare
  • florin apetrei
- +

Două companii de IT ce activează într-o clădire din spatele Palas au pus la punct un sistem ce ajută comunitatea ştiinţifică să interacţioneze, iar pe marii finanţatori să vadă ce s-a ales din sumele puse de ei în joc.

Promisiunile despre vizibilitatea şi finanţarea cercetării în România sunt cărămizile care stau la fundamentul fiecărei noi discuţii cu privire la modificările legislaţiei în vigoare. Se promit, mereu, bani mai mulţi, condiţii mai bune sau o colaborare mai strânsă a statului cu instituţiile de cercetare pentru a-i ajuta să atragă fonduri mai uşor. Însă în România şi, mai exact, în Iaşi, se clădeşte o altă temelie - a viitorului cercetării; platforme interactive şi ne-restrictive în care accesul la informaţie e deschis, pe sistemul „open acces“, tuturor, şi investiţii ţintite în granturi care să producă rezultate palpabile. În vremea în care milioane de euro au intrat în România pe proiecte POSDRU, cu rezultate îndoielnice şi complet necuantificabile, la Iaşi, două firme cu angajaţi români, figshare şi UberResearch, găsesc metode de a ajuta comunitatea ştiinţifică din întreaga lume să interacţioneze şi ajută marii finanţatori ai proiectelor de cercetare din SUA sau Anglia (precum National Institute of Health sau National Science Foundation) să ţină cont de ce s-a întâmplat cu sutele de miliarde de dolari investiţi de ei în cercetare.
 
Zece operaţiuni, direct în browser
 
Deşi fiecare firmă are un profil diferit, ele deservesc aceluiaşi scop „ajutorarea comunităţii ştiinţifice“, explică Andrei Pruteanu, de la UberResearch. Cele două au pornit la momente diferite, dar au ajuns să conlucreze sub umbrela Digital Science şi colaborează la Iaşi, într-o clădire din spatele Palas, pe strada Sfântul Lazăr. Figshareul reprezintă una dintre viitoarele forme în care se va realiza şi distribui cercetarea pe Internet. Firma propune un mijloc de a interacţiona online, pe o platformă gândită după toate nevoile unui om de ştiinţă, pe care să îşi poată publica rezultatele muncii sale din laborator. „Este strict adresată mediului academic şi cercetării ştiinţifice. O cale mai uşoară şi mai modernă de a disemina cercetarea, de a o face disponibilă, mai uşor de accesat şi de descoperit”, povesteşte Florin Apetrei (FOTO), care a fost alături de proiectul figshare încă de când acesta s-a născut, în 2012, în Marea Britanie. Compania lucrează cu marile jurnale ştiinţifice ale lumii, precum Nature sau Springer, şi le oferă o platformă online pe care pot să publice lucrările revizuite şi acceptate ale cercetătorilor în forma în care au fost ele gândite - cu inserturi video, grafice sau „randări 3D“. Florin povesteşte că nu s-ar fi aşteptat ca tocmai jurnalele în care se publică cele mai noi descoperiri din ştiinţă să nu aibă o platformă online modernă pe care să facă asta. „La început, necunoscând bine domeniul, mă aşteptam să prezinte şi să aibă cele mai avansate soluţii. Dar este un sistem foarte vechi, bazat pe o tradiţie de sute de ani, a jurnalelor, şi puţin schimbat de-a lungul timpului. Deşi soluţiile tehnice în alte domenii sunt foarte avansate, în domeniul acesta nu s-au aplicat. Chiar şi jurnalele de renume nu se descurcau în sfera digitală atât de bine cu nişte formate mai delicate, precum filmuleţele sau graficele 3D. Dacă voiai să accesezi un anumit tip de informaţie trebuia să descarci un mare set de ataşamente şi era un proces anevoios“, povesteşte acesta. Prin urmare, articolul ştiinţific nu mai este urcat pe site în formatul text, iar cei care vor să îl citească în ansamblu să descarce integral ataşamentele pentru care să aibă nevoie de programe special create pentru a le citi. Toată acţiunea are loc direct în browser.
 
Viitorul ştiinţei
 
Însă figshare nu execută doar acest portal pentru marile jurnale de ştiinţă, care trăiesc, practic, vânzând accesul la acel conţinut, ci pregătesc o cale pentru viitorul ştiinţei - un portal open acces, la care să aibă orice îşi face cont acces, şi pe care să fie publicate lucrări ştiinţifice şi toţi paşii parcurşi pentru a ajunge acolo. Spre exemplu, dacă jurnalul ştiinţific care acceptă o lucrare preia dreptul de proprietate asupra acesteia, pe portalul „open acces“ se pot urca toţi paşii urmaţi pentru a ajunge acolo, ecuaţiile folosite din spatele unor grafice, cele 99 de experimente eşuate şi paşii făcuţi pentru ca al 100-lea să fie un succes. „Tu ai în spate nişte rezultate, poze, animaţii, studii, pe care le-ai folosit în realizarea lucrării, dar nu şi-au găsit locul în materialul final. Noi încurajăm distribuirea lor, partea de rezultate care nu ţi-au ieşit, chiar şi cele negative, pentru că sunt alţii care e posibil să facă aceleaşi experimente, replicând aceleaşi rezultate negative şi este o risipă de bani şi de energie când s-ar putea face altceva“, mai spune Florin. Şi această armonizare a cercetării a explodat în întreaga lume. Din 2012, când Florin lucra din sufrageria lui din Marea Britanie, făcând parte din echipa care a fondat startup-ul, şi până acum, compania a explodat. Colaborează cu universităţi şi cu cercetători din întreaga lumea şi, mai nou, încheie contracte cu ţări întregi. Grosul întregii operaţiuni, de la produsul de concepere, la relaţionarea cu clienţii, este la Iaşi, existând o mică parte şi în Anglia unde este componenta de marketing fiindcă acolo există cererea cea mai mare şi sunt clienţii care plătesc.
 
Cercul se închide la Iaşi
 
„Dacă putem spune că figshare-ul face un Dropbox pentru oamenii de ştiinţă, noi, la UberResearch, facem un Google pentru finanţatorii proiectelor de ştiinţă, pentru agenţiile naţionale care dau bani pentru cercetare“, explică Andrei. Practic, ei ajută marii finanţatori din întreaga lume să urmărească ce se întâmplă cu banii investiţi prin diferite granturi până la ultimul rezultat. Mai oferă, totodată, şi o privire de ansamblu asupra întregului fenomen - care sunt domeniile cele mai bine finanţate, în ce alte domenii există rezultate dar nu finanţare suficientă, dacă sunt cazuri de suprafinanţare etc. „Practic, noi îi ajutăm pe cei care au banii să îi dea cât mai deştept şi mai eficient pentru cercetare. Una dintre marile probleme ale acestora este că dau bani dar nu ştiu ce se întâmplă la finalul cercetării - câte publicaţii au, unde s-a publicat, câte patente au fost înregistrate pe baza invenţiilor rezultate din cercetare, câte companii s-au înfiinţat care folosesc proprietatea intelectuală rezultată în urma cercetării. Se închide, cumva, bucla finanţării. Exact ca la un site, unde vrei să vezi cine ţi-a dat click, pe care pagină“, explică Andrei. Beneficiari ai activităţilor UberResearch sunt în principal clienţi din America, Anglia şi Germania unde, spune el, sunt cei mai mulţi bani pentru cercetare. În momentul de faţă, din birourile din Iaşi sunt indexate şi urmărite aproape 1,7 milioane de proiecte, cu banii proveniţi de la 150 de finanţatori, cu sume totale de 874 de miliarde de dolari.
 
Posibile relaţii cu Universitatea „Cuza“
 

Pentru a lucra în România, atât Andrei, cât şi Florin, au renunţat la traiul din Olanda, respectiv Anglia, şi s-au implicat în cele două companii. Se mândresc de faptul că lucrează la aceste proiecte care sunt unice atât în România cât şi în multe alte părţi ale lumii şi spun că, la propria lor iniţiativă, au lansat discuţii atât pentru figshare, cât şi pentru UberResearch, cu instituţii din ţară. „Sunt discuţii care nu s-au concretizat încă, dar era şi o datorie morală să o facem, în primul rând. Purtăm discuţii preliminare cu Universitatea «Cuza», pe partea de IT, fiindcă acolo aveam conexiuni directe. Feedback-ul a fost foarte bun, s-au arătat interesaţi, deschişi, le-a plăcut şi vedem cum evoluează de aici“, a spus Florin, în timp ce Andrei a precizat că a purtat discuţii cu patronatul companiei pentru ca să se culeagă informaţii despre proiectele de cercetare din România astfel încât să existe o bază de date cu care să pornească ulterior alte discuţii cu instituţiile din ţară. „Sunt lucruri noi care se întâmplă, dar e remarcabil să se întâmplă în România şi la Iaşi. Suntem pe valul celor mai noi trenduri pe partea aceasta de cercetare şi asta se întâmplă de obicei în zonele unde sunt bani pentru cercetare, însă noi o facem la Iaşi pentru că soarta sau talentul unor oameni ne-au adus aici“, spune Andrei.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri