Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Mitan-ul

GALERIE
Dumistracel200
  • Dumistracel200
- +

Mai întâi, câteva provocări pentru diferite categorii de cititori; a) pentru cei care încă nu au întâlnit cuvântul din titlu: ce cred că ar putea însemna?; b) pentru ceilalţi, b1) de unde s-a ivit oare el într-un anumit limbaj funcţional de astăzi?; b2) ce asemănări există între mitan şi repriză?

Precizăm faptul că, pe primul, l-am regăsit cu ocazia ultimelor evenimente fotbalistice mondiale, şi anume într-o cronică a cunoscutului Dan Claudiu T., dintr-un supliment la „Naţional”: „În mitanul al doilea, prin minutul 57... portarul german i-a ars un genunchi nemţesc în mutră rateurului Higuain...”. Dar nu stilul colorat al cronicarului microbist a convocat în discurs termenul în discuţie; acesta pare să fie unul în uz printre cei de-ai casei, deşi nu chiar la îndemâna oricui.

* Acreditări. Iată câteva atestări ale cuvântului, în texte ale unor „meseriaşi”: „(echipa Camerunului) a făcut faţă cu brio, cel puţin în primul mitan, jocului agresiv şi entuziast al mexicanilor” (/mondial2014.ro/); „În prima repriză dacă era 4-0 nu era nicio surpriză! ... În al doilea mitan s-a schimbat echipa complet” (/gazistul.ro/); „(în meciul cu Albania) România a arătat ca o echipă decentă în primul mitan, însă a lăsat o impresie total diferită în ultimele 45 de minute” (/observator.tv).

* Francezii sunt de vină pentru această achiziţie lexicală ce nu figurează încă în niciun dicţionar al limbii române; ea reprezintă pronunţia locală, aproximativă, a fr. mi-temps, însemnând, iniţial, „pauza dintre cele două părţi, egale, ale unui meci” (engl. half time). Din graba, obişnuită, şi a comentatorilor de la sursă, utilizarea a evoluat spre nu prea logicul sens de „fiecare dintre cele două părţi, de durată egală, ale unui meci”. De aici, undă verde pentru ai noştri, pofticioşi la noutate, dar unii grijulii, totuşi, cu cititorii; dovadă: echivalările marcate cu italice în două din enunţurile de mai sus.

* Morfologie, pe scurt. Şi, astfel, ne-am făcut cu un substantiv, neîndoielnic de genul neutru, al cărui plural (neatestat) va fi fiind mitane, dacă ne luăm după comportamentul sonorităţilor comparabile ale unor nume cum sunt hartan, care înseamnă în fond tot „parte” (dar, special, „bucată mare de carne, halcă”), dar şi după pluralele lui caftan sau geamantan. Ne-am permis această paranteză spre a veni în sprijinul redactorilor viitoarei ediţii, aduse la zi, a DOOM-ului (oricum, de -uri e bine să ne ferim!).

* Repriză, împrumut neologic tot din franceză, a suferit o deturnare semantică asemănătoare cu mi-temps, dar, dacă este vorba de fotbal, pe terenul limbii române. Deoarece fr. reprendre are sensul de „a relua”, se impune evidenţa că prin reprise trebuie să înţelegem „reluarea”, aşa cum şi este explicat substantivul, în „Trésor de la langue française informatisé”, de exemplu: cu privire la sporturile cu balonul, „seconde partie du match après la mi-temps”. Şi, atunci, ce să înţelegem că înseamnă corespondentul românesc în enunţuri, frecvente, de tipul „în minutul x al primei reprize...”; adică în minutul x al primei... reluări? Nu inventăm; iată exemple: „Minunea apare totuşi în ultimele secunde ale primei reprize, atunci când…” (/adevarul.ro/);În ultimele zece minute ale primei reprize, la dinamovişti a intrat extrema X” (/turdalive.ro/). De altfel, dicţionarele limbii române ratifică devierea, definind repriza drept „fiecare dintre părţile sau etapele succesive în care se împarte desfăşurarea unei activităţî (în special a unei competiţii sportive)”.

* Originea extensiei de sens, tot de la francezi! (dar indirect). În dicţionarul deja citat, lăsând deoparte utilizarea termenului în diverse limbaje funcţionale, se menţionează, însă, că, în terminologia altor sporturi, cum sunt echitaţia ori scrima (dar nu în fotbal!) reprise este folosit cu sensul „fiecare dintre părţile, mai multe la număr, în care se desfăşoară competiţia”; ca şi în box, de exemplu: „période pendant laquelle les boxeurs combattent, d’une durée de 3 minutes après laquelle ils se reposent” (de exemplu: à la reprise du match”). Cronicarii noştri sportivi (urmaţi de toată suflarea pătimaşă), n-au mai făcut, se pare, această diferenţă şi, astfel, s-a instaurat, după cum am văzut, o reluare (?) începând cu primele secunde ale primei părţi!

* Adversităţi. Pentru destindere, calvarul altui neologism, aversă, care înseamnă, nu-i aşa, „ploaie torenţială de scurtă durată”: „Musafirul pe care l-am preluat de la aeroport intră într-o conversaţie de complezenţă cu şoferul de taxi. Subiectul predilect: vremea. «Mai sînt şi adverse» - precizează ritos taximetristul - «da’ p-ormă trece»” (/dilemaveche.ro/). Mă rog, nespecialist, dar la curent! Dar ce te faci cu meteorologii? „Cerul va fi temporar noros şi vor fi averse trecătoare, însoţite de descărcări electrice” (/kanald.ro/prognoza-meteo). Şi mai şi: „Izolat se pot semnala averse trecătoare de ploaie” („Informare nivologică, valabilă pentru masivele Bucegi şi Făgăraş”).

Curat surpriză neaşteptată, cu vreo hemoragie de sânge şi altele, din mijloacele mass-media, fireşte!

 
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri