Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Mituri şi tendinţe

GALERIE
sorin cucerai200
  • sorin cucerai200
- +

Persoanele în vârstă au fost beneficiarele unor transferuri sociale care au redus cu aproape jumătate numărul celor aflaţi în sărăcie extremă. Copiii, în schimb, nu au beneficiat de transferuri similare.

În 2009, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a publicat un studiu potrivit căruia 45% dintre cetăţenii români considerau că persoanele vârstnice sunt supuse discriminării. În 2012, CNCD publică un nou studiu, cu un rezultat aproape identic: 44% dintre români consideră că persoanele în vârstă sunt discriminate. Datele sunt confirmate şi de un Eurobarometru din 2012: 46% dintre cetăţenii României considerau că discriminarea faţă de vârstnici este o realitate răspândită în ţara noastră. Cum diferenţa dintre rezultate e mai mică decât marja de eroare, putem conchide că 45% dintre concetăţenii noştri sunt dispuşi să admită că persoanele în vârstă sunt discriminate.

Fireşte, o credinţă destul de larg împărtăşită precum aceasta ar putea fi falsă. Din faptul că mulţi cred că bătrânii sunt discriminaţi nu rezultă neapărat că discriminarea împotriva bătrânilor ar fi un fenomen real. Totuşi, dacă ţinem seama că răspunsul la o întrebare de genul „după părerea dumneavoastră, în ţara în care trăiţi discriminarea faţă de persoanele în vârstă este foarte răspândită, răspândită, puţin răspândită sau inexistentă?” oamenii nu pot răspunde decât ţinând cont de experienţa lor de viaţă şi de ce văd în jur, e dificil să susţinem că credinţa pe care o exprimă în răspunsurile lor nu reflectă realitatea.

Să admitem deci că, în România, persoanele vârstnice sunt discriminate. Oricum, datele ne descriu o realitate tristă şi foarte greu de tolerat. Potrivit Social Justice Index 2014, 36,1% dintre persoanele de cel puţin 65 de ani trăiesc în risc de sărăcie şi excluziune socială. 27,6% dintre vârstnici suferă de lipsuri materiale severe. Cu alte cuvinte, peste o treime dintre pensionari trăiesc în risc de sărăcie, iar cei mai mulţi din această categorie sunt de fapt săraci lipiţi. Problemele apar de fapt cu ceva timp mai înainte: doar 41,5% dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 de ani (încă mai) au un loc de muncă.

Într-o ţară care obţine la capitolul coeziune socială şi nediscriminare un scor de 4,46 (al patrulea din coada listei printre statele membre ale Uniunii Europene - mai rău decât noi stau doar Bulgaria, Croaţia şi Grecia) şi la prevenirea sărăciei un scor aiuritor de 1,08 (la capitolul ăsta doar bulgarii stau mai prost ca noi), veştile pentru cei în vârstă nu pot fi decât proaste sau foarte proaste.

Singura categorie în care sărăcia este mai răspândită decât în rândul bătrânilor este cea a copiilor. 52,2% dintre copiii din România trăiesc în risc de sărăcie, iar 34,4% dintre copii suferă de privaţiuni materiale severe. Mai direct spus, unul din trei copii din Românua nu are ce să mănânce şi cu ce să se îmbrace. Cum am văzut, unul din patru pensionari le împărtăşeşte soarta.

Aici stă, probabil, una dintre sursele urii faţă de persoanele în vârstă. În 2009, 48,9% dintre persoanele de cel puţin 65 de ani sufereau de privaţiuni materiale severe. Aproape unul din doi pensionari! În 2013, cum am văzut, procentul a scăzut la (ceva mai mult de) unul din patru. Prin contrast, în 2009 40,4% dintre copii sufereau de privaţiuni materiale severe, procent care în 2013 scăzuse doar până la 34,4%.

Pe scurt, persoanele în vârstă au fost beneficiarele unor transferuri sociale care au redus cu aproape jumătate numărul celor aflaţi în sărăcie extremă. Copiii, în schimb, nu au beneficiat de transferuri similare. Şi, în virtutea altruismului asimetric (părinţii tind să se sacrifice de dragul copiilor, dar nu şi invers), tinerii şi adulţii cu copii au putut ajunge să perceapă relativul succes al reducerii sărăciei în rândul vârstnicilor ca pe un atac la adresa şanselor de supravieţuire ale copiilor lor - sau ale copiilor în general. (Nu întâmplător candidaţii „de dreapta” din aceste alegeri prezidenţiale au început să se fotografieze cu copii. La fel, în 2010 şi 2011 atacul la adresa „pensiilor nesimţite” a prins cel mai bine la tinerii şi adulţii din clasa mijlocie urbană.)

În ultimă instanţă, electoratul „de dreapta” reproşează vârstnicilor un singur lucru: că îndrăznesc să voteze (şi că votul le aduce beneficii „nemeritate”). În loc să propună soluţii care să combată şi să prevină sărăcia pentru toţi concetăţenii lor, fără discriminare (reamintesc că România a obţinut scorul de 1,08 la capitolul prevenirea sărăciei), „dreapta” preferă să transfere sărăcia de pe un grup pe altul. Iar vârstnicii au fost întotdeauna vulnerabili din acest punct de vedere, pentru că veniturile lor depind (aproape) exclusiv de guvern.

Din acest punct de vedere, ura faţă de pensionari a celor „de dreapta” e inteligibilă din punct de vedere sociobiologic - dar inumană în termeni etici şi dezgustătoare în termeni politici.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri