Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Miturile cetăţii

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Festivalul Internaţional de Teatru Miturile Cetăţii, ediţia I (20-26 iunie 2016), organizat de Teatrul de Stat Constanţa, are ca temă miturile arhaice, moderne, dar şi miturile omului contemporan. Dacă în trecut atenţia noastră se îndrepta asupra miturilor antice, acum interesează din ce în ce mai mult miturile omului contemporan.

Camuflate şi reconfigurate, miturile omului arhaic continuă să supravieţuiască sub alte forme în lumea contemporană. Putem, însă, vorbi şi de mituri specifice omului contemporan. Programul festivalului, unde figurează recontextualizări actuale ale mitului prin spectacol, dovedeşte acest lucru.

Analizând obsesiile subconştientului omului contemporan, putem recunoaşte acele mărci ce ne îndreptăţesc să vorbim despre o mitologie a omului contemporan. De exemplu, societatea consumistă şi febra cumpărăturilor (coşul de supermarket în care omul contemporan înghesuie produse de larg consum, echivalentul calului troian, prin proporţii şi consecinţe nefaste - Electra, regia: Mihai Măniuţiu). La acestea se adaugă rochia roşie şi trandafirul roşu: accesul la celebritate, mitul divei, ironizat prin travesti şi demistificat în cadrul aceleiaşi montări (storytellerul din Antigona, Lady Tiresias, scenariul şi regia: Jean-Charles Raymond).

Am identificat în spectacolele din festivalul de la Constanţa diverse mituri arhaice actualizate, adaptate la modernitate şi contemporaneitate, cum ar fi: mitul arhaic al fiinţei primordiale, adaptat într-un spectacol despre periplul plasmodiului prin diverse condiţii ale viului, până la cea de animal - fiinţă istorică, sexuală şi muritoare, la fel ca omul - Eşti un animal, Viskovitz, regia: Tudor Lucanu; mitul ”şobolanului rege”, al minţii universale ce leagă fiinţele vii ale aceleiaşi specii, creând o entitate indestructibilă, capabilă să conducă lumea, în legătură cu alte mituri moderne privind conectarea minţilor umane (Şobolanul rege, regia: Radu Dinulescu); mitul legăturii dintre lumi sau al legăturii dintre dragoste şi moarte (Hades şi Persefona, spectacol interpretat de studenţi).

După cum am văzut, miturile omului contemporan fac parte, de cele mai multe ori, din arhiva universală, soluţiile regizorale adoptate funcţionând ca simboluri: mitul universal al dragostei ce depăşeşte orice obstacol, chiar şi moartea - măştile cu cranii, copacul vieţii din instalaţie de beculeţe viu colorate (Leonce şi Lena, regia: Mihai Măniuţiu); mitul voalului, simbol al purităţii, de aici derivatele acestui mit în Othello (batista, cearşaful din noaptea nunţii), regia: Suren Shahverdyan; mitul discordiei şi contramitul armoniei universale (ActOrchestra, regia: Horia Suru, De ce Hecuba?!, regia: Anca Bradu), de aici vechiul mit despre comunicarea universală între toţi oamenii (Homocordus, o istorie ingenioasă a muzicii rescrisă într-un spectacol de teatru-dans şi teatru instrumental, în acelaşi timp o istorie a instrumentelor de suflat, cu coarde şi cu coarde ciupite, regia: Richard Navarro).

Constanţa a fost prezentă în festival cu cinci producţii de teatru, oferind rescrieri ale miturilor antice prin spectacole indoor şi outdoor. În primul caz, Şobolanul regedupă Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu, Teatrul de Stat Constanţa; Hades şi Persefona, producţia Facultăţii de Arte a Universităţii Ovidius Constanţa, excelent susţinută energetic, coregrafic şi muzical, prin tobe - coregrafia: Stela Cocârlea; Uciderea lui Gonzago de Nedialko Iordanov, regia Ion Sapdaru. Ion Sapdaru pune în scenă un text incitant, acţiunea desfăşurându-se dinspre teatrul în teatru din Hamlet, extins până la o construcţie de sine stătătoare, pentru care evenimentele din Hamlet devin simple aluzii pe parcurs; culisele curţii regale sunt ingenios expuse din perspectiva trupei de actori ambulanţi. Lucrat cu mijloace realiste şi naturaliste, hazos, spectacolul se încheie cu o imagine naturalist-grotescă înfiorătoare, tragicomică prin concept, teribilă în ansamblu, cu trimitere la absurdul unor situaţii actuale - actorii mutilaţi, plini de sânge sunt reabilitaţi şi reconvertiţi din duşmani ai regelui în eroi naţionali decoraţi.

Spectacole outdoor ar fi Dionysos, după Bacantele de Euripide, regia: Daniele Salvo, mizând pe asocierea dintre naturalism şi onirism, având la bază un concept regizoral ce actualizează tragedia antică: trăim vremuri de anestezie şi automatism mintal, acţionăm iraţional, nu doar în cotidian, ci înseşi actele noastre fundamentale nu mai au un caracter esenţial, fiind rodul acţiunii în masă. În acest sens, foarte importante sunt scenele de grup cu bacantele exuberante, aflate sub influenţa substanţei bahice, dar şi scena trezirii la luciditate a lui Agave; în rolul lui Dionysos evoluează foarte teatral Marius Bodochi. De asemenea, Metamorfozele iubirii, după Eschil, Sofocle, Euripide şi Aristofan, regia: Liviu Manolache - un spectacol educativ ce etalează scene memorabile cu cinci eroine ale tragediei antice (Electra, Antigona, Medeea, Praxagora şi Hecuba), încercând să reconstituie arhetipuri ale femeii în diverse ipostaze (răzbunătoare şi curajoasă, cu drepturi egale cu cele ale bărbatului, mamă, fiică, soră), cu formaţia muzicală pe scenă şi momente de coregrafie reuşite, cu o estetică deopotrivă clasică, dar şi modernă (grotescul alăturându-se, în momente de comedie, momentelor de tragedie impunătoare, în stil clasic). O mască, asemănătoare celei din spectacolul Legendele Atrizilor, în regia lui Silviu Purcărete, care-a deschis prima ediţie a Serilor de Teatru Antic, face legătura între trecutul şi prezentul festivalului de la Constanţa.

Prezentul aparţine actualizării tragediei, dar şi a comediei antice, revalorificând miturile astfel încât acestea să ajungă să ne spună ceva despre vremurile în care trăim. 

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală (membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru - Secţia Română)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri