Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Mizele lui Putin în Ucraina

GALERIE
alexandru lazescu200
  • alexandru lazescu200
- +

Care este motivaţia lor principală?

Poziţiile pro-Putin exprimate sâmbătă de către Nicolas Sarkozy la o reuniune a liderilor UMP, principalul partid de opoziţie din Franţa, pe care îl conduce, nu trebuie să surprindă din cale afară. Fostul preşedinte a spus în esenţă că înţelege motivele anexării Crimeei, că trebuie evitat un nou război rece cu Moscova, că Ucraina trebuie ţinută la distanţă de Uniunea Europeană şi că, în general, "interesele americanilor cu ruşii nu sunt şi interesele Europei cu Rusia". Sarkozy joacă preponderent politic şi din acest punct de vedere a dorit să intre pe terenul Frontului Naţional condus de Marie Le Pen, o admiratoare declarată a liderului de la Kremlin. Ajungem astfel în situaţia paradoxală în care un preşedinte francez în exerciţiu, de stânga, pare astăzi mult mai apropiat de America, cel puţin în ceea ce priveşte chestiunea relaţiilor cu Moscova, în raport cu un fost şef de stat de dreapta care la vremea sa fusese un promotor al întăririi relaţiilor dintre Paris şi Washington.

Declaraţiile lui Sarkozy sunt evident oportuniste, dar ele sunt făcute sub presiunea unei realităţi politice şi sociale larg răspândite în spaţiul vest-european. Este o combinaţie de anti-americanism, promovat intens timp de zeci de ani de cercurile politice şi intelectuale de stânga, între altele şi pentru că Statele Unite sunt văzute ca principalul exponent al capitalismului global, pacifism (în anii '70, în plină confruntare cu Uniunea Sovietică, un slogan la modă în Germania era "Better Read than Dead", "Mai bine roşu decât mort") şi o frustrare în creştere faţă de erodarea unor beneficii sociale pe care economiile europene practic nu le mai pot oferi automat datorită competiţiei cu zonele mult mai dinamice, în special din Asia. De unde şi ostilitatea în creştere faţă de imigranţi. În acest context, liderii politici din zona establishmentului tradiţional încearcă să contracareze asaltul partidelor populiste, care au înflorit literalmente în multe ţări europene, din Grecia şi Spania până în Finlanda, Olanda, Franţa şi Marea Britanie, preluând o parte din elementele lor de discurs, într-o formulă ceva mai moderată.

Însă, pe de altă parte, faptul că identificăm astfel de explicaţii de natură tactică nu ne împiedică să constatăm derapajul major în planul valorilor de pe scena politică occidentală. Interese politice, alteori interese economice, uneori convingeri ideologice, pun Europa într-o poziţie şubredă în raport cu o Rusie agresivă. Într-o intervenţie făcută la doar câteva sute de kilometri distanţă, de la tribuna conferinţei de securitate de la Munchen, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, senatorul american John McCain, preşedintele Comisiei pentru forţele armate din Senat, avertiza că principalele provocări pentru lumea occdientală sunt ezitările, lipsa de voinţă, în a contracara agresiunea rusească din estul Ucrainei şi în general, de a apăra ideile democraţiei liberale la nivel global. În acest context, el s-a pronunţat în favoarea livrării de arme Kievului pentru a echilibra raportul de forţe în bătăliile cu rebelii sprijiniţi de Kremlin, ceea ce a creat destulă iritare printre oficialii germani care, în frunte cu Angela Merkel, se opun ferm unui astfel de demers.

Conferinţa de la Munchen este cea mai importantă reuniune internaţională axată exclusiv pe chestiuni de securitate. Anul acesta a fost dominată de criza din Ucraina. Angela Merkel a vorbit în plenul conferinţei în prima zi, abia revenită de la întâlnirea de cinci ore de la Moscova cu Vladimir Putin la care a participat împreună cu François Hollande. Discursurile oficiale de la Berlin şi Paris, într-un cadru mai larg din Europa, au în centru ideea că nu există o soluţie militară, ci doar una diplomatică. De unde şi opoziţia susţinută faţă de ideea livrării de arme Kievului. Însă, nu doar John McCain, ci şi Joe Biden se întreabă, pe bună dreptate, ce motive avem să credem că ruşii vor respecta un nou acord din moment ce le-au încălcat sistematic pe cele din trecut, ultimul fiind cel de la Misk.

Din acest ultim punct de vedere, declaraţiile făcute chiar la Munchen de principalii oficiali ruşi, în principal Serghei Lavrov, ministrul de externe Rusiei, declaraţii care pur şi simplu sfidează flagrant realitatea, nu au făcut decât să întărească argumentele Washington-ului. În general politicienii exagerează, eludează lucrurile care nu le convin, interpretează "creativ" faptele şi chiar şi cifrele, dar în cazul lui Vladimir Putinsau a lui Lavrov capacitatea de a fabrica o realitate fictivă care pur şi simplu îţi insultă pe faţă inteligenţa este de-a dreptul şocantă. În plus, analiza situaţiei este distorsionată masiv de câteva explicaţii care sunt luate de bune, automat, de o bună parte din mass media şi analiştii din lumea occidentală. Prima este aceea că agresiunea Rusiei în Ucraina este o reacţie la evenimentele care au dus la răsturnarea regimului Ianukovici de la Kiev. Fals, Euromaidanul a fost într-adevăr cel care a declanşat criza cu care ne confruntăm astăzi, dar Putin se pregăteşte pentru o confruntare masivă cu Occidentul de peste 10 ani de zile. O spun chiar oameni care la un moment dat i-au fost apropiaţi. De altfel propaganda mediatică virulentă împotriva Occidentului durează şi ea de ani de zile.

În al doilea rând, în mod paradoxal, Vladimir Putin este în mare tratat, chiar dacă critic, aproape la fel ca un lider dintr-o ţară democratică. Or, faptul că în Rusia au loc alegeri cu mai mulţi candidaţi nu trebuie să ne înşele în privinţa naturii regimului de acolo. Aproape toate mass media relevante, şi oricum în totalitate televiziunile importante, sunt controlate de Kremlin. Poziţiile cheie din administraţia de stat sunt controlate şi ele de siloviki, oameni proveniţi din serviciile secrete şi din poliţie, iar justiţia este ferm sub influenţă politică. După cum se dă semnalul judecătorii îl arestează, de exemplu, pe Mihail Hodorkovsky sau pot decide la un moment dat, la indicaţia lui Putin, să-l elibereze şi să-l trimită intempestiv în Germania. La fel de deconcertant este şi modul în care se face obsesiv trimitere la sprijinul masiv de care s-ar bucura Putin în interiorul Federaţiei Ruse. Când ai la îndemână un uriaş aparat de propagandă sigur că poţi să pozezi într-un erou. Însă chiar şi aşa, tot nu ştim cum arată lucrurile în realitate. Cât preţ poţi pune pe sondaje de opinie realizate, chiar profesionist din punct de vedere metodologic, într-o dictatură?

Un ultim aspect relevant pentru analiza conflictului din Ucraina şi pentru şansele ajungerii la un acord viabil, aşa cum speră Angela Merkel şi François Hollande, este faptul că nu sunt deloc clare intenţiile reale ale lui Putin şi cercurilor de putere de la Moscova. Care este motivaţia lor principală? Este destul de limpede că protecţia rusofonilor din estul Ucrainei este doar un pretext. Zilele trecute la o emisune Hard Talk, difuzată de BBC,un scriitor etnic rus din Ucraina respingea categoric acuzaţiile Kremlinului privind o aşa zisă prigoană la care această categorie de ucrainieni ar fi supuşi. Rămâne dimensiunea geopolitică, interesele strategice ale Moscovei. Ipotetica agresiune a Vestului, de care Rusia trebuie să se apere, ar putea fi o altă motivaţie. Puţin credibilă şi aceasta. Cum să-ţi imaginezi că puterile occidentale, care refuză cu obstinaţie să livreze armament Kievului, ar plănui să atace o putere nucleară ca Federaţia Rusă? Rămân desigur frustrările reale de la Moscova care a pierdut o parte considerabilă din fostul imperiu sovietic. Numai că spre deosebire de ce spune propaganda Kremlinului nu Vestul a obligat, cu japca, ţările respective să dorească integrarea euro-atlantică, ci a fost dorinţa acestora. 

Mai puţin discutat este însă un al aspect. Pe care îl avansează de exemplu Chrystia Freeland, membru în Parlamentul Canadian, fost jurnalist la Financiat Times. Ea se numără printre cei care cred că Putin are nevoie de crize de genul celei din Ucraina pentru a conserva regimul de putere de la Kremlin obturând celelate probleme majore din societate pe fondul elanului patriotic. În plus, o reformare a Ucrainei în spiritul promovat în UE, chiar dacă este un proces pe termen relativ lung, ar fi o ameninţare majoră, prin puterea exemplului, nu pentru Federaţia Rusă ca atare, ci pentru regimul kleptocratic de la Moscova condus de Putin.

Probabil că motivele agresiunii din Ucraina s-ar putea plasa undeva la intersecţia ultimelor două aspecte. Problema e că în aceste condiţii e greu de văzut cum s-ar putea pune capăt conflictului printr-un acord autentic. Ori Occidentul este dispus realmente să sprijine Ucraina, şi atunci este greu de văzut cum ar putea refuza în viitor livrările de armament către Kiev (pentru a creşte astfel masiv costurile umane si materiale pentru ruşi), ori doar mimează o soluţie abandonând în fapt ţara Rusiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri