Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Moldovele (II)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

Discursul moldovenist, deşi încă periferic, începe să aibă susţinători. Grav este faptul că face adepţi printre tinerii din Republica Moldova. Putem da vina pe moştenirea sovietică, dar resorturile anti-românismului sunt mult mai subtile şi îşi găsesc rădăcinile în recompunerile teritoriale şi identitare ale secolului al XIX-lea.

Istoria identităţii teritoriale a Republicii Moldova începe, nu cu Ştefan cel Mare, aşa cum „strâmb” afirmă moldoveniştii, ci cu ocuparea de către Imperiul Rus a Moldovei răsăritene, în 1812. La acel moment nu exista o identitate est-moldovenească. Viitoarea gubernie ţaristă era la momentul ocupării doar un spaţiu alveolat teritorial şi compozit, o sumă de structuri teritoriale periferice disjuncte, pe care le putem grupa în trei categorii: unele centrate funcţional pe oraşele estice ale Principatului (Iaşi, Galaţi, Botoşani, Huşi etc.), altele pe câteva modeste târguri autohtone (Orhei, Soroca sau Movilău) şi, în fine, areale importante dimensional ce aveau inerţie teritorială mare, datorită evoluţiei separate timp îndelungat, precum fostele raiale ale Tighinei şi Hotinului. Într-o atare situaţie, autorităţile ţariste au fost „nevoite” să recurgă la “terraformare”, şi nu exagerez când utilizez acest termen specific literaturii SF. Având în vedere faptul că reţeaua urbană a Moldovei răsăritene era rară, slab ierarhizată şi funcţiona într-o logică specifică periferiilor, noua administraţie ţaristă a (re)proiectat întregul spaţiu de la est de Prut. Au selectat din rândul târgurilor basarabene o reşedinţă a guberniei în jurul căreia, timp de mai bine de un secol, au construit centralitatea Moldovei răsăritene. Aşezarea aleasă, Chişinău era un târg modest din a doua parte a ierarhiei urbane, de câteva sute de locuitori, ce avea însă avantajul poziţiei centrale în interiorul viitoarei gubernii. Cei 8 000 de locuitori atribuiţi de surse acestui oraş pentru momentul 1812 reprezintă, pe lângă populaţia târgului propriu-zis şi a satelor din proximitate, şi un număr important de soldaţi ai armatei ruse. Colonizarea a fost procesul ce a personalizat evoluţia spre teritorialitate a spaţiului basarabean. Probabil, într-o primă fază, raţiunile colonozării au fost economice şi demografice – nevoia de populaţie a unui teritoriu slab populat (256 000 de locuitori în 1812, mai puţin de jumătate din populaţia Principatului). Ulterior, controlul eficient al teritoriului şi necesitatea unei populaţii fidele în Moldova ocupată devin pricipalele resorturi ale colonizării.

Aflată sub administraţia autoritară ţaristă, prinsă în febra recentrării politice şi funcţionale şi în absenţa elitelor autohtone, cele mai multe dintre ele fiind refugiate ori rusificate, populaţia Moldovei răsăritene nu a fost racordată la mişcările, deopotrivă naţionale, sociale şi culturale, ce au avut drept teatru de manifestare cea mai mare parte a continentului european şi au caracterizat secolul al XIX-lea. În acest timp, moldovenii din Principat, devin pionierii mişcărilor sociale şi naţionale din Europa de sud-est, fiind şi artizanii principali ai unirii de la 1859.

Intervalul de două decenii şi ceva al marelui românism nu a reuşit să elimine obstacolele identitare, iar teritorialitalea Moldovei răsăritene nu a fost nici diluată şi nici încorporată eficient în ţesutul teritorial naţional, în ciuda unei elite intelectuale basarabene pro-româneşti deja formate. Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple. Lumea rurala, deşi predominant formată din români moldoveni, era slab conectată la fluxurile de idei din epocă, iar populaţia alohtonă (ruşi, ucraineni, evrei, bulgari, găgăuzi etc.), relativ numeroasă (cca. 25%), a opus rezistenţă la procesul de creare a identităţii româneşti.

Eliminând elitele pentru a doua oară, imperiul rus, metamorfozat în U.R.S.S., a reuşit să ţină eficient sub control populaţia noii Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Dizidenţele au fost eliminate, iar maşinăria de popagandă sovietică a fost atât de eficientă, încât tot răul făcut de sovietici a fost pus pe seama „imperialiştilor români”. Schimbările teritoriale au fost radicale. Au redesenat teritoriul administrativ al RSSM, eliminând logica teritorială a Moldovei răsăritene, proiectată şi construită de autorităţile ţariste, iar economia zonei a fost integrată în sistemul militaro-industrial sovietic. Aceste întreprinderi au fost menite de a crea dependenţe organice între teritoriile vastului imperiu sovietic.

Anii ’90 au adus o renaştere a simţirii naţionale la est de Prut. Schimburile culturale dintre România şi Republica Moldova s-au înteţit, iar intelectualii militanţi, precum Grigore Vieru, Leonida Lari, soţii Aldea-Teodorovici, se aflau în fruntea mişcării unioniste. Dar episodul s-a stins rapid, probleme extrem de grave trecând în prim-plan: războiul din Transnistria, pericolul secesionist găgăuz, ambele având scenariul dictat de la Moscova, decuplarea economiei Moldovei răsăritene de la piaţa fostului URSS, debutul unei migraţii economice fără precedent, sunt tot atâtea motive care au deviat atenţia populaţiei de la problema identităţii naţionale.

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri