Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Motivele pentru care Vasile Astărăstoae a renunţat la funcţia de rector UMF

GALERIE
Vasile Astărăstoae
  • Vasile Astărăstoae
- +

Președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, vorbeşte într-un interviu acordat MEDIAFAX despre motivele care l-au determinat să renunțe, după șapte ani, la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie (UMF) ”Grigore T. Popa” din Iași, susținând că a făcut acest lucru pentru a ”proteja instituția” de anumite atacuri care au fost îndreptate asupra sa.

În ceea ce privește cazul celor trei profesori de la universitatea ieșeană arestați pentru luare de mită, respectiv tentativă de viol, Astărăstoae susține că în instituția de învățământ circulau zvonuri despre șpăgile luate de soţii Gheorghe şi Carmen Dorobăţ, dar și despre favorurile sexuale pretinse studentelor de către profesorul Dumitru Păduraru, însă nu au existat suficiente informații pentru a declanșa o anchetă.

Despre alte cazuri în care cadre didactice de la UMF Iași ar primi mită, Astărăstoae a spus că ”mai mult de 20 nu există”, adăugând că, din punctul său de vedere, vinovat este și ”cel care ia”, dar și ”cel care dă”.

Interviul acordat Agenției MEDIAFAX de Vasile Astărăstoae:

Reporter: După șapte ani de mandat la conducerea UMF Iași, care considerați că ar fi cea mai mare realizare a universității? Ați vorbit despre un proces de reformare a instituției de învățământ, însă plecați de la conducere în urma unei serii de scandaluri. Considerați că ați reușit să schimbați fața universității?

Vasile Astărăstoae: Per global, da, și mă bazez pe câteva elemente când spun asta. În primul rând pe evaluările externe. Chiar dacă cele interne ne-au dat calificativ maximum, ele au puțină relevanță pentru că evaluările interne se referă strict la aspecte birocratice. Chestiunile privind calitatea învățământului și reformarea acestuia au venit de la evaluatorii externi, ce nu pot să fie bănuiți de subiectivitate și care au declarat că universitatea este pe un drum bun. Ba mai mult, Asociația Europeană a Universităților, cel mai important organism din Europa, ne-a declarat lideri regionali pentru zona aceasta a Europei. Al doilea element obiectiv este numărul de studenți. În momentul în care am preluat universitatea, numărul de studenți străini scăzuse foarte mult, iar în rândul studenților români era o concurență mai mică de unul pe un loc. În primul an de când am fost ales rector, universitatea a dat examen de admitere și în toamnă ca să ocupe locurile. În acest moment, concurența la studenții români este în media de trei-patru pe loc, iar la studenții străini a ajuns și ea la patru pe un loc. Din cei 2.900 de studenți străini care studiază la Universitatea «Grigore T. Popa» din Iași, peste jumătate sunt din țările Uniunii Europene. Avem studenți din 86 de țări și concurența crește indiferent de scandaluri sau non-scandaluri. Și al treilea element care ține strict de management este situația financiară a universității. Când am preluat-o, universitatea de abia își revenise. Din punct de vedere financiar avea un deficit de 300.000 de euro, dar profesorul Dragomir (n. r. - rectorul anterior) preluase în cei doi ani de mandat un deficit de două milioane de euro și reușise să compenseze acest deficit prin măsuri foarte nepopulare: tăieri de salarii, toate sporurile nu se mai plăteau, nu mai era nicio mărire de salariu, numărul de cadre didactice a fost redus că nu era fond de salarizare, etc. În momentul acesta, prin proiectele europene și prin activitatea deschisă către rețeaua de sănătate, asistența medicală acordată de către universitate și prin aportul studenților străini, univeristatea are în visterie 30 de milioane de euro și are acoperit viitorul pentru cel puțin cinci ani de zile, dacă ar fi pe zero sau dacă ar fi în deficit fără să primească niciun ban de la buget. În acest moment noi primim 20 la sută pe contractul instituțional, iar 80% din bugetul universității este din venituri proprii. Cu alte cuvinte, dacă am dori să ne privatizăm, să devenim o universitate privată, am putea funcționa la aceiași parametri de performanță.

Rep: În legătură cu evenimentele care au avut loc săptămânile trecute, în special arestările soților Dorobăț și a lui Dumitru Păduraru, aș vrea să vă întreb dacă s-a încheiat ancheta Comisie de Etică?

Vasile Astărăstoae: Ancheta este suspendată pentru că, așa cum spune regulamentul, trebuie să fie audiați și cei în cauză. Cât timp ei nu pot să fie audiați nu s-au făcut decât măsurile preliminare și așteptăm. Acesta este un element care m-a determinat să-mi dau demisia și o spun cu amărăciune pentru că voiam să fie un transfer lin. Sunt două chestiuni aici. În primul rând, universitatea a luat măsurile ca fraudarea examenelor să nu poată fi permisă. Ceea ce pot să îmi reproșez e că nu am supravegheat întotdeauna și peste tot ca aceste măsuri să fie aplicate. Pentru că, vedeți, în cazul Păduraru, măsurile împotriva fraudării examenului au funcționat pentru că nu a putut să o promoveze pe acea studentă indiferent de ce i-a promis. A și spus că nu poate pentru că există acest test grilă ale cărui subiecte sunt alese aleatoriu. La cazul Dorobăț, soțul, pentru că de fapt la el se discută, vom vedea ce se întâmplă. M-am orientat mai puțin spre Facultatea de Stomatologie, iar la cazul Dorobăț avem un caz clasic de încălcare a metodologiei și era sarcina decanului și a facultății să urmărească. Pentru că metodologia scrie foarte clar - colocviul se dă în comisie. Cu această ocazie am văzut că în unele situații colocviul nu se dă în comisie, iar membrii din comisie sunt doar formali, în final semnează și ei alături de ceilalți. Or peste tot în universitate colocviul se dă în comisie. Pe de altă parte, vorbim despre trei cazuri din 816 cadre didactice. Nu poți să pui toată universitatea, să generalizezi de la trei cazuri. Peste tot există încălcări ale regulilor pe care trebuie să le combați, dar trebuie să știi despre ele. Universitatea trebuie să ia măsuri instituționale, pentru că cele individuale nu au efect. De exemplu, am învățat din aceste cazuri. De acum vom da și lucrarea practică foarte clar cu o metodologie în așa fel încât să nu mai poată da colocviul de unul singur. Pentru că de a ce au încercat asta? Voiau nouă la colocviu pentru că atunci ar fi putut să ia un patru la testul grilă și să treacă, fiindcă testul grilă are 60% pondere. Or de acum vom impune obligația de a lua cinci la fiecare dintre proceduri și poți să iei și tu 12 la coloviu că dacă nu ai luat 5 la testul grilă nu treci examnul.

Rep: Chiar credeți că este vorba de doar trei cadre didactice corupte din 816 câte are universitatea?

Vasile Astărăstoae: Haideți să spunem foarte clar și să fim realiști, nu spun că sunt numai trei cazuri, dar pun mâna în foc că mai mult de 20 nu există. Pentru că, între timp, fiind scandalul, au mai circulat zvonuri. Pot să pun mână în foc că acele cazuri vor dispărea prin aceste măsuri instituționale. Pentru că sunt doi poli: unul care dă, unul care ia. Cel care dă o face ca să treacă examenul. În momentul în care rupi legătura între examinator și cel care dă... degeaba îmi dă mie dacă nu sunt implicat în examen. Noi am avut un proiect și o să-l ducem până la capăt, un centru de evaluare pentru care suntem în tratative avansate cu cei care fac testele în America. Pe calculator, oricând în perioada respectivă, studentul își poate da examenul, dispare și sesiunea, nu mai este obligatorie, nu mai e doar o perioadă din an, și poate da examenul dintr-o bază de date pe care n-o cunoaște nici examinatorul, nici studentul, ci este una din materia pe care o studiază. Este metoda care se utilizează în învățământul medical în SUA și atunci voi putea să spun foarte sigur că acest element subiectiv care intervine în examinare dispare. Ceea ce vrem noi să facem este ca la nivel instituțional să facem mecanisme ca să evităm orice procedură de fraudare a examenului. În ultimul rând, părerea mea este că cel care ia este vinovat, dar și cel care dă pentru că sunt mulți studenți care declară că nu au dat în viața lor un ban și au terminat facultatea. Cei care învață nu au nevoie să dea nimic, doar cei care nu învață și încearcă să meargă pe o altă cale sunt tentați să dea și atunci trebuie și ei să fie pedepsiți.

Rep.: Dacă ați ajuns la subiectul acesta, în referatul DNA cu propunerea de arestare preventivă a soților Dorobăț, cât și în rechizitoriul pe baza căruia a fost trimis în judecată Dumitru Păduaru se preciza că această oferire de mită era, cumva, lasată să se subînțeleagă de către cadrele didactice ca fiind una dintre condițiile pentru promovarea examenului. În conferința de presă de după evenimente ați spus că nu au existat plângeri oficiale nici împotriva soților Dorobăț, nici împotriva lui Dumitru Păduraru, dar studenții au declarat și la televiziuni, și pentru procurori că de generații întregi se știa despre profesorul «Patu’ sau patru». Nu a ajuns ceva pe această cale la universitate suficient de clar pentru a se declanșa o anchetă?

Vasile Astărăstoae: Suficient nu a ajuns, dar e adevărat că am primit aceste semnale. Nu le urmărești chiar pe toate, dar de aceea am introdus de șapte ani și această modalitate de examen, tocmai din cauza acestor zvonuri. Ce poți să faci? Care este ancheta? Niciodată nimeni nu dorește nici măcar sub protecția anonimatului să declare ceva. Este cuvântul unuia la televizor care este filmat cu fața ascunsă, că nici nu știi de unde să îl iei și a celuilalt care spune că nu este adevărat. Poți să vorbești despre înșelăciune, că eu pot spune că te ajut, dar din moment ce nu am acces la acea bază de date a testelor grilă nu am cum s-o fac. A existat și o opoziție puternică la introducerea metodei de examinare prin teste grilă. Și, de ce să nu o spun, această opoziție a venit de la persoane despre care existau acele zvonuri. Dar poți să faci o anchetă fără probe? Și atunci, în loc să mergi pe cazul individual, s-a tratat general. Ca dovadă că acest mecanism este bun este că nici în cazul Dorobăț și nici în cazul Păduraru nu puteau să influențeze rezultatul. Acei studenți puteau să se bucure că au o notă mai mare la colocviu, dar ei nu au trecut examenul. Astfel, putem vorbi despre o înșelăciune. Aici este vorba și despre gradul de maturitate. Dacă știi că mecanismul este pus, știi că funcționează, ai văzut că funcționează și totuși încerci, că s-ar putea să existe o breșă, ți-ai asumat acest risc. Dacă și studenta de la Farmacie și cei de la Anestezie treceau examenul atunci, da, era o problemă - înseamnă că mecanismul avea o hibă. Cât timp însă pe toate datele pe care le aveam noi cei care au știut au trecut, cei care n-au știut, chiar dacă au dat, nu au trecut, înseamnă că mecanismul funcționează. Dar asta nu înseamnă că universitatea nu a avut un prejudiciu major de imagine. De aceea decizia mea a fost să îmi dau demisia și pe acest prejudiciu. Oricum era un pas unul la care mă gândisem încă de anul trecut.

Rep.: Regretați că nu v-ați dat demisia mai devreme tocmai pentru această idee invocată dumneavoastră de protejare a imaginii universității?

Vasile Astărăstoae: Ați văzut ce se întâmplă în mediul universitar și mai ales în cel universitar medical. Poate pentru mine, personal, era mai bine să îmi dau demisia mai devreme. Dar universitatea ar fi fost sfâșiată de grupuri care începeau campania electorală. Niciunul dintre proiectele pe care le-am lansat nu ar mai fi putut fi lansate. Și atunci am spus - care este calendarul cel mai bun. În ianuarie, cel mai târziu februarie, să îmi dau demisia, iar până atunci să fie timp să finalizăm toate proiectele, să le dăm drumul și după aceea nu mai este cale de întors. Dacă îmi dădeam demisia în septembrie, din acel moment începeau să apară unii candidați care deja încep să creeze în jurul lor grupuri și s-ar fi creat o altă prioritate, iar proiectele universității ar fi fost întârziate cu cel puțin doi ani.

Rep.: Deci anticipați că va avea loc o luptă pentru putere în universitate?

Vasile Astărăstoae: Da, va fi o luptă pentru putere și este și normal. Ceea ce m-a întărit pe mine în convingerea că am procedat corect a fost susținerea pe care am avut-o. Am cerut, după cum știți, un referendum de bună-credință, iar Senatul nu a vrut să îl realizeze pe motiv că are încredere în mine, așa că am ales o cale ocolită și am candidat pentru un post în Senat. În momentul în care am văzut susținerea de care mă bucur mi-am dat demisia pentru că, o spun foarte clar, nu pot să las universitatea să fie sfâșiată de interese care sunt în afara mediului universitar. Mă uit și văd de regulă că unii dintre potențialii candidați își fac campania în afară fără să se gândească la interesul universității, or votanții sunt cei din universitate.

Rep: Ați venit ca rector după un scandal care a implicat UMF într-un «trafic» cu diplome pentru studenți străini, cu fostul rector Vasile Burlui. S-a decis neînceperea urmăririi penale, însă acuzații de acest gen, inclusiv dinspre lumea medicală și universitară franceză, există și astăzi. Și a rămas ideea că studenții francezi vin în România pentru că o diplomă se poate obține mai ușor, inclusiv Ordinul Medicilor din Franța reclamând acest lucru.

Vasile Astărăstoae:
Ordinul nu avea probleme nici cu studenții francezii care veniseră aici, nici cu cei români care au absolvit de la Universitatea «Gr. T. Popa». Singura problemă a lor era să nu îi primim pe cei care au picat de două ori la ei. Lucru care mi se pare total anormal. Sistemul francez medical este unul de învățământ ciriticat de toată Uniunea Europeană, ei sunt singurii care au «numerus clausus» (n. r. - un sistem de examinare eliminatoriu pentru determinarea studenților care pot promova în anul următor) după anul I și acolo s-a dezvoltat o adevărată mafie, să nu ne dea ei lecții. Eu nu pot să înțeleg de ce la mine nu ar fi bun un student care a obținut în anul I 9,15 și nu a intrat în numerus clausus, picând de două ori, o dată cu 9, o dată cu 9,15. Și, ca dovadă, acei studenți sunt foarte buni. Cât despre acel scandal, el s-a încheiat cu «fapta există, dar nu am identificat făptuitorii». Nici nu m-a interesat în mod special, dar coada acestuia o avem și astăzi pentru că tot mai apare câte un italian cu care ne judecăm, deși am câștigat toate procesele. Și acum avem doi italieni care ne-au dat în judecată să le recunoaștem diplomele că le-au fost anulate abuziv de către Senatul universității. Acel lucru ne-a afectat ca imagine. Între timp însă lucrurile s-au îndreptat. Ne uităm care este gradul de promovare la seriile în limba franceză și engleză. Principiul este că se intră pe baza selecției de dosare, dar nu înseamnă că cei care au intrat și termină. Dacă vă uitați, rata de promovare la aceste serii este mult mai mică decât la cele în limbă română, iar asta arată, de fapt, că trec cei care învață.

Rep.: Trebuie să recunoașteți că, până la un anumit punct, poate să fie mai tentant pentru un student care provine dintr-un spațiu unde este foarte testat pentru admiterea într-o facultate să vină aici, să intre pe baza dosarului și să spere că va reuși să promoveze.

Vasile Astărăstoae: Dar admiterea pe bază de dosar se practică în toată Uniunea Europeană la marile facultăți, și în America este numai admitere pe dosar. Da, este tentant pentru el, dar vreau să vă spun că atunci când plătești 5.000 de euro pentru studenții buni, și exigențele pentru universitate cresc. Pentru că taxa este una medie. Ar putea în Franța să stea să studieze cu 350 de euro pe an, asta e taxa de acolo sau ar putea să meargă la Viena cu 3.000 de euro.

Rep.: Au existat la un moment dat mai multe discuții cu privire la preluarea unor spitale de către UMF Iași, printre care și Spitalul ”Sf. Spiridon”. Se va concretiza?

Vasile Astărăstoae:
Există ordonanța care permite acest lucru, după care trebuie să fie hotărârea de Guvern. În acest stadiu, de fiecare dată ministrul spune da, da, da, după care se mai întâmplă o chestiune, arde în altă parte, și tot o amână. Acum recunosc că având mai mult timp liber voi sta mai mult pe ministrul actual și pe următorul, pentru că acesta este viitorul. Dar dacă o luăm așa nici noi nu avem această presiune de preluare a spitalelor. Ne vom implica mai mult în construcția Spitalului Regional de Urgență care va fi bază de învățământ. Discuțiile au fost foarte clare că universitatea va administra acel spital, chestiunea este că ea trebuie să fie și trecută în protocol. Deocamdată să îl începem și să îl construim. De aceea presiunea nu mai este la fel de mare pentru că un spital regional care este în administrarea universității acoperă de fapt toate nevoile și de asistență medicală performantă și de bază de pregătire, dar și de administrare performantă. Dacă faci un calcul pe cost-eficiență economică vezi că România e pe locuri foarte bune când vorbim de lucrurile pe care le facem cu bugetul pe care îl avem. Dar la siguranța pacientului avem probleme mari și problema care este vitală, dar pe care nimeni nu o mai ia în calcul, ci se vorbește doar din când în când despre ea, este cea a personalului calificat, problema medicilor. În afară de Irlanda, nu mai există un asemenea exod al medicilor nicăieri în lume. Pentru că procentul de migrație, dacă îl iei pe profesii, este cel mai mare în cazul doctorilor și depășește orice cotă de avarii. O migrație de 10% în fiecare an, când tu poți să produci doar 6% din numărul de medici, este un lucru care este inacceptabil și din păcate nu vrea să ia nicio măsură.

Rep.: Se poate argumenta faptul că se pierd banii investiți de universități în medicii tineri care vor să plece în străinătate și să nu se mai întoarcă?

Vasile Astărăstoae: Da. Am făcut un calcul până anul trecut, nu am mai calculat de atunci. Prin migrația celor 24.000 de medici, din anul 1989 și până acum, 17.000 fiiind de când am intrat în UE, România a pierdut 3,5 miliarde de euro numai cu cheltuielile strict educaționale - înțelegând aici școala primară, liceul, facultatea și rezidențiatul. Am ridicat problema asta inclusiv la comisarii europeni, cei doi pe care i-am prins pe mandatul meu, și le-am spus că nu este normal ca o țară să îți rezolve problemele de sănătate, pentru că ei au situația aceasta cu privire la personalul calificat și atunci nu pot să acopere. În Franța s-a greșit «numerus clausus» și a apărut o problemă foarte mare și își rezolvă problema tocmai luând de la cei săraci. Pleacă medici din Franța în Anglia sau America, din America pleacă în Africa de Sud, de acolo pleacă în Emirate sau Australia, dar chestiunea că locul lor e acoperit de medici care pleacă cel mai mult din România și apoi pe locul al doilea Bulgaria. Polonia a avut o astfel de problemă, dar a rezolvat-o în trei ani și uitați-vă că migrația medicilor polonezi e foarte redusă. Au luat măsuri inter-ministeriale în așa fel încât acum Polonia are o migrație normală de 1 - 1,5% din medici.

Rep.: Despre ce măsuri vorbim, în afara creșterilor salariale care cred că este cea mai evidentă?

Vasile Astărăstoae: Noi ne-am propus o serie de modificări. Avem șase studii realizate cu privire la motivele pentru care pleacă medicii, printre care și unul calitativ făcut și într-un proiect al universității în Marea Britanie, în Franța, Austria și Germania. Pe primul loc este realizarea carierei profesionale. Prin carieră înțelegând și poziția medicului în societate. Și atunci, pentru acest lucru este foarte clar că nu mai schimbi legile de la o zi la alta, ci dai o lege foarte clară. Eu când eram tânăr știam ce am de făcut. Știam că mă duc la țară, mi-am făcut planul că vin în centrul universitar dând concurs și când au apărut posturile am venit aici. Astăzi, la noi vine o lege, mâine alta. Al doilea lucru care ține strict de profesie - în nicio țară din UE medicul nu este funcționar public, nici echivalat. La noi Înalta Curte de Casație și Justiție a decretat că este. Franța a fost ultima țară care a susținut asta până în 1992, când au renuțat. Asta iarăși îți blochează evoluția profesională. Pe locul al doilea este frica de malpraxis. Legislația noastră face ca un asemenea proces de malpraxis să pună în conflict medicul cu pacientul într-un interval foarte lung de timp, doi ani și jumătate, trei ani de zile, că așa este legislația. În țările din UE și în America s-a introdus procedura amiabilă, societatea de asigurări discută cu pacientul, vede despre ce este vorba și scoate medicul din ecuație. Gândiți-vă, un medic care este chemat la proces patru ani de zile, ce performanță mai realizează el când stă și se gândește doar la proces? Iar al treilea motiv pentru care se pleacă este venitul. Să înțelegem, salariul nu poate să crească. Dar veniturile ar putea să crească. Când am propus practică privată în spitalul public, lucru care se întâmplă în Germania, în Franța, în Belgia sau Olanda, la început a fost primită că Astărăstoae vrea să legalizeze șpaga. Ori plățile informale există, ele sunt plăți informale, nu este niciun fel de șpagă. Este exact diferența pe care statul nu o acordă și pe care pacientul poate să o facă. Introduci practică privată în spațiul public și acei pacienți care pot să își permită acest lucru se vor duce pe practică privată, iar ceilalți vor fi tratați normal, dar medicul se va simți altfel și va avea grijă. Pentru că acum asistăm la o zonă gri. De ce dă pacientul plata informală? Să fie văzut de medicul respectiv și în al doilea rând să îi acorde atenție. El știe că medicii sunt foarte puțini și dintr-o dată medicul devine cel care este stăpânul destinului. Și adesea pacienții supralicitează. Pacientul, dacă l-ai refuzat, spune că medicul și-a făcut plinul, pe mine nu mă mai ia, sunt condamnat. Se introduce lucrul legal care spune că acel pacient care vrea să fie văzut de medicul X acolo, în afara orelor de program, dar vrea să beneficieze de spitalul în care este acel medic acolo poate să fie programat peste o săptămână, două. Dacă vrea să fie văzut imediat acolo de către profesorul X, atunci trece pe practică privată pentru consultație sau alt act. Nu înseamnă că trebuie să fie pe practică privată. Medicul respectiv câștigă pe munca lui și spitalul câștigă pentru că ia o cotă că a pus la dispoziție spațiul, din acel onorariu, deci are niște venituri suplimentare pe care casa altfel nu i le-ar deconta. În al doilea rând, are medicul la dispoziție un interval de timp mai mare pentru că altfel medicul se duce în practica privată propriu-zisă. Vede repede-repede pacienții, la ora 13.30 și-a pus halatul și aleargă că are planificați pacienți în cabinetul privat și sistemul clachează pentru că principala sa problemă nu e subfinanțarea, ci problema personalului calificat, a medicilor.

Rep.: V-ați pus problema recent să renunțați și la funcția de președinte al Colegiului Medicilor din România?

Vasile Astărăstoae: Nu o dată, de mai multe ori. Nu sunt chiar insensibil. Duc toate atacurile, dar nu-mi sunt insensibile, mai ales dacă uneori le percep a fi nedrepte. Dacă nu aveam din nou bătălia pentru aceste revendicări ale medicilor, și anume practica privată în spitalul public, medicul să nu fie funcționar public, legea malpraxisului, îmi dădeam mai demult demisia. Repet, este un consum mare de nervi și eu acum sunt perceput de lume nu pe ceea ce am făcut în cariera mea profesională, ci prin titluri. Asta e în România: ai o funcție, înseamnă că pe funcția asta te-a creat. Or eu nu am fost creat pe funcția asta, am realizări în domeniul meu și în bioetică. E o problemă dificilă aici, oricum mandatul meu se termină în acest an. Problema este, într-adevăr, tot așa de a pune în balanță. E dificil de spus, mi-am pus din nou problema, mi-o pun și acum.

Interviul integral, pe mediafax.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri