Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

„Nu vă faceţi griji, domnu’ Preşedinte, ţara asta se descurcă.” Oare?

GALERIE
economie
  • economie
- +

Pesemne că nu puțini oameni se crispează când aud cuvântul  „economie”, un cuvânt care provine din limba greacă și care înseamnă „gestiunea gospodăriei”, ceva atât de banal în fond. Eu însumi am simțit asta din plin în urmă cu aproape 20 de ani, când, proaspăt ieșit din liceu, am pus piciorul, pentru un an, în Academia de Științe Economice din București.

Trăiam atunci într-o societate veche cu nevoi noi, care trebuia să se redefinească de pe o zi pe alta și să asimileze modul de funcționare al țărilor cu mecanism de piață liber. Dar cum s-o facă? Cu ce profesori? Cu cei care predaseră ani de zile „legile economiei socialiste” și „economie politică”? E drept, nevoia de înnoire se simțea. La începutul anilor ’90, la Academia de Științe Economice ni se vorbea despre „roboți industriali”, dar și despre felul în care „copitatele cu copită mică” afectau solul, pentru că, la astfel de animale, presiunea pe copită este maximă, așa încât solul devine inutilizabil după ce copitatele cu pricina se deplasau o vreme  pe sol…

Mi-am petrecut un an în acest sos academic. Și apoi mi-au trebuit mai mulți ca să înving repulsia pe care o simțeam la auzul cuvântului „economie” și să ajung să apreciez aceast domeniu pentru ceea ce este el cu adevărat. Lucrând la o mega-bancă în piața de capital globală, într-o metropolă liberă, neatinsă de umbra comunismului, nepervertită de un capital uman decimat de marxism-leninism și de plăgile sociale aferente, am avut șansa să înțeleg ce este economia în esența ei, cum trebuie să ne uităm la ea, cum o înțelegem. Economia pe care am învățat-o în altă parte a lumii se ocupa cu cuantificarea și modelarea cât mai fidelă a diverselor activități economice pe baza datelor statistice diseminate de diferitele entități publice (care, evident, își asumă corectitudinea acestor date). Iar aceste date surprind omul ca agent economic pus în fața viitorului său material și îi permit societății să ia decizii cu privire la bunăstarea membrilor ei. Pe baza lor, întreprinzătorii, specialiștii și guvernul unei țări  se chinuie cu întrebarea perfect obiectivă de cum pot fi gestionate cât mai eficient resursele unei comunități pentru a prospera.

Din păcate, deși lucrurile par simple în fond, difuzarea știrilor pe teme economice, așa cum se face ea în realitate, descurajează orice persoană interesată cât de cât de acest domeniu. Urmarea este că, atâta vreme cât un guvern nu are interesul să explice cum stau lucrurile cu adevărat, situația economică în care se află o țară poate să le rămână perfect necunoscută celor care trăiesc în ea. Din nefericire, acesta este cazul României. Nu există un inventar al principalilor parametri ai economiei românești actuale, care să trimită la o imagine globală a ei, la o fotografie credibilă. Nu știm unde ne aflăm de fapt, nici în comparație cu celelalte țări, nici în raport perioadele anterioare ale propriei noastre economii. Aflăm de la canalele TV sau din ziarele economice că, de pildă, în luna trecută inflația a scăzut, dar că bursa de valori a crescut, deși nu la fel de mult ca în luna precedentă. Aflăm că producția industrială e neschimbată, însă că șomajul e în creștere moderată, deși, dacă luăm un subset al șomerilor, șomajul de bază de fapt a scăzut . . . După câteva minute nu știi ce să mai crezi. E de bine? E de rău? Termini prin a schimba canalul fără ezitare. În plus, toate aceste știri se referă la cele mai recente măsurători statistice ale economiei, dar nu ne arată evoluția economiei în timp. Or, tocmai asta contează cel mai mult. De unde am venit și unde ne aflăm contează mai mult decât unde eram cu un pas în urmă. De exemplu, o rată de inflație de 10% este mare în sine, dar nu e rea dacă, în anul precedent,  era de 20%, după cum, dacă acum șase luni rata era de 2% și acum de 10%, nu e bine deloc. A zice că inflația este în prezent de 10% nu spune în fond nimic. Este o informație incompletă.

Citiţi textul integral al lui Ştefan Liiceanu pe contributors.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri