Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O comună ieșeană dispare din cauza a 400 de metri de drum

GALERIE
sat
  • sat
- +

În Româneşti nu se poate ajunge din cauza unei vechi dispute dintre oraşul Podu Iloaiei şi Consiliul Judeţean. De ani de zile, Podu Iloaiei refuză să preia 400 de metri de drum aflat în intravilanul oraşului.  „În 2014, Podu Iloaiei a primit 200.000 lei de la CJ, pentru a repara drumul. Banii s-au cheltuit, dar drumul nu a fost făcut”, explică Daniel Minciună, fost şef al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor. Astfel, comuna Româneşti, aflată la doar 9 km distanţă de drumul european, rămâne izolată de lume. Au mai rămas doar 1.856 de locuitori în comună, din care mai puţin de 20 au loc de muncă. 

Cearta dintre Consiliul Judeţean şi Primăria oraşului Podu Iloaiei pentru 408 metri de drum judeţean condamnă o comună la dispariţie. Cele două instituţii îşi pasează reciproc responsabilitatea reabilitării tronsonului de drum. Drumul nu a mai văzut asfalt de 25 de ani, iar craterele formate în timp fac ca viteza maximă posibilă să fie cea a pietonilor. Dacă pentru Podu Iloaiei drumul este doar unul secundar, făcând legătura cu un cătun, pentru comuna Româneşti el reprezintă singurul acces spre exterior. În 25 de ani, comuna a pierdut o cincime din populaţie. În satul central, din 7 gospodării, una este abandonată, iar cifrele se înrăutăţesc în fiecare an.

„Nu cerem pomană, ci o şansă. Comuna are un potenţial fantastic, comparabil cu cel al Leţcaniului. Suntem la 9 km de drumul european, dar la 100 de ani de Europa. Parcă am fi blestemaţi. De drumul ăsta atârnă destinul unei comunităţi şi fără exagerare, însăşi viaţa ei”, spune primarul comunei Româneşti, Ioan Stegariu.

Centrul comunei Româneşti este legat de Podu Iloaiei printr-un tronson de 9 km din DJ 282. Până în satul Henci din Podu Iloaiei, drumul este pietruit, după care urmează un tronson de 1,5 km de drum asfaltat. Conform legii, drumurile judeţene aparţin CJ, dar tronsoanele aflate în intravilanul localităţilor sunt administrate de către acestea. Trecerea drumului în administrarea primăriei se face printr-un simplu proces-verbal de predare-primire, pe care însă comuna Podu Iloaiei, devenită în 2004 oraş, a refuzat constant să-l semneze. „Podu Iloaiei refuză să preia drumul. Am discutat cu ei ani de zile, dar tot degeaba. În 2014, Podu Iloaiei a primit 200.000 lei de la CJ, pentru a repara drumul. Banii s-au cheltuit, dar drumul nu a fost făcut”, a explicat consilierul judeţen PNL, Daniel Minciună, fost şef al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor.

Pentru primarul oraşului Podu Iloaiei, situaţia e clară. Gabriel Istrate este dispus să semneze oricând preluarea drumului, dacă el este asfaltat în prealabil de către CJ. Pentru reprezentanţii CJ, lucrurile sunt la fel de clare. Nu pot asfalta drumul, pentru că de drept el trebuie administrat de Podu Iloaiei. Cercul vicios nu va putea fi rupt decât în instanţă, unde CJ şi Primăria Podu Iloaiei se vor întâlni în septembrie. „Un judecător, mai luminat decât noi, va stabili cine are dreptate”, a declarat Istrate.

Cu greu, după dezbateri interminabile, plenul CJ a aprobat ieri alocarea sumei de 1.810 lei pentru efectuarea unor lucrări minore. Pe tronsonul disputat vor fi făcute lucrări de scarificare a asfaltului. „De fapt, nu se rezolvă nimic, dar e tot ce putem face. Nivelăm asfaltul până la adâncimea gropilor. Pe porţiunea noastră, avem prevăzută completarea cu material pietros”, a precizat directorul DJADP, Antoneta Manolache. Chiar dacă s-ar decide chiar mâine administratorul drumului, probabilitatea unor lucrări de reabilitare în viitorul apropiat sunt minime. Drumul este inclus abia în a şaptea subaxă de transport rutier din cele opt aprobate în iulie 2014. Reabilitatea DJ 282D Româneşti – Podu Iloaiei – Popeşti – Mădârjac, estimată la 6,3 milioane de euro, ar urma să se facă doar după obţinerea de către CJ a unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru care negocierile abia au început.

„Tinerii se mută în Erbiceni sau Podu Iloaiei, unde e asfalt”

Cearta dintre CJ şi Primăria Podu Iloaiei şi amânarea la nesfârşit a reparării drumului este echivalată de primarul comunei Româneşti cu o condamnare la moarte. Înainte de 1989, în Româneşti funcţiona o fermă de vaci, o fermă viticolă, una pomicolă, iar la limita cu Podu Iloaiei, o fermă avicolă, de la care pleca şi asfaltul. În 1992, comuna Româneşti avea 2.290 de locuitori. În acest an, au rămas doar 1.856. „O treime din populaţie este în vârstă. Copiii de vârstă şcolară sunt 18%. Un sfert din locuitori nu au niciun fel de venit stabil. Tinerii noştri, câţi nu sunt în Italia, îşi pregătesc copiii să plece, nu să rămână”, spune Stegariu. Niciunul din preoţii celor trei sate ale comunei nu locuieşte în Româneşti. Preoţii vin doar duminica pentru liturghie, la sărbători şi la înmormântări. Poliţiştii sunt şi ei navetişti.

Din 27 de cadre didactice, doar trei învăţătoare sunt din Româneşti. În afara angajaţilor din primărie sau şcoli, cel mult 20 de locuitori din comună au un loc de muncă. Majoritatea, la Erbiceni sau Podu Iloaiei, pentru că în Româneşti nu funcţionează decât magazine mixte. „Dacă mă gândesc oleacă, pot să le zic pe nume la toţi cei care lucrează undeva”, spune primarul. În Româneşti a început în acest an asfaltarea unui drum comunal. Investiţia este însă inutilă, pentru că drumul leagă doar satele între ele, nu comuna în întregul ei cu restul lumii. „La noi tinerii nici nu-şi mai fac case. Se mută în Erbiceni, unde e asfalt, la Movileni sau la Podu Iloaiei şi vin din când în când să-şi vadă părinţii. Până mor aceştia. Pe urmă, nu mai au la ce veni. Am tot căutat investitori, pentru că avem un pământ de calitate deosebită, dar când au văzut ce drum este, au renunţat. Şi nici nu-i condamn. Dacă s-ar face drumul spre Henci, ar fi acelaşi lucru dacă eşti în Româneşti sau Leţcani. Nouă kilometri nu înseamnă nimic”, a încheiat primarul.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri