Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O ficţiune istoriografică: Vasile Conta şi socialismul

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Acest exemplu de apropriere a trecutului şi de rescriere a istoriei în acord cu cerinţele propagandei comuniste este, fără îndoială, benign faţă de manipulările grosolane ale istoriografiei ceauşiste care folosea "ficţiune" pe scară nu numai când era vorba de a oferi interpretări asupra a ceea ce astăzi este desemnat prin sintagma "trecut utilizabil", cât mai ales atunci când acest trecut trebuia inventat pur şi simplu.

Una dintre cele mai controversate teme istoriografice referitoare la Vasile Conta (1845-1882) este presupusa sa "genealogie" socialistă. Lecturile postbelice asupra vieţii şi operei filosofului şi profesorului de drept civil al Universităţii ieşene au exagerat această presupoziţie făcând din el un precursor al activităţii politice socialiste româneşti în acord, fireşte, cu cerinţele propagandei naţional-comuniste din timpul lui Ceauşescu care instrumentaliza trecutul pentru beneficii ideologice. O scurtă trecere în revistă a surselor acestui mit istoric (V. Conta "precursor al ideologiei socialiste") ar putea fi un bun exemplu de cum poate fi mistificat trecutul prin introducerea cu bună ştiinţă (şi cu scopuri evidente de manipulare) a "ficţiunii" în corpul naraţiunii istorice.

Nicolae Gogoneaţă, un propagandist a cărui carieră academică a fost fundată pe analiza operei filosofice a lui Vasile Conta din perpectiva materialistă, trasa, încă din 1967, liniile interpretării oficiale asupra implicaţiilor "politico-ideologice” ale activităţii filosofului: "Anii petrecuţi în Belgia au coincis cu o etapă importanţă a mişcării muncitoreşti internaţionale. Proclamarea Comunei din Paris a găsit ecou şi simpatie la tânărul Conta, care şi-a manifestat solidaritatea cu proletariatul francez. După mărturiile surorii sale, el s-a făcut remarcat şi în întrunirile Internaţionalei. Cert este că, după întoarcerea în ţară, ia legătura cu cercurile socialiste din Iaşi, fiind caracterizat de ziarul socialist «Înainte» (din 26 X şi 20 XI 1880) ca «socialist de prinţipii şi convicţie», care a fost admis în «Asociaţia internaţională a lucrătorilor»". Am mai arătat, în Memorie şi uitare în cultura română. Cazul Vasile Conta (Iaşi, Timpul, 2003), că relatările surorii sale, Ana Conta Kernbach, privitoare la perioada studiilor în străinătate se bazează exclusiv pe biografiile anterioare făcute de apropiaţii lui Conta: D. Rosetti-Tescanu şi V. Constantinescu-Livianu. Referinţa citată de N. Gogoneaţă din biografia făcută de Ana Conta Kernbach ("În 1870 Conta, care până atunci fusese în două rânduri preşedintele societăţii studenţeşti din Bruxelles, se face remarcat în întrunirile Internaţionalei") combină o remarcă a lui Rosetti-Tescanu "Ses condisciples avaient, de leurs côté, reconnu la valeur de l’étranger qui, à deux reprises, présida la Société des étudiantscu o frază a lui Livianu care, în prezentarea sa biografică, sublinia: "Conta, după cum se ştie, făcuse parte cu câţiva ani mai înainte, pe când era student, din Societatea Internaţională, care se declarase solidară [cu] actele comunarzilor de la Paris, după războiul franco-prusian”. Trecând peste eroarea evidentă a anului pomenit de sora filosofului (1870) când Conta de-abia se înscria la facultatea de drept a Universităţii din Bruxelles şi nu putea să sprijine insurecţia comunarzilor parizieni, petrecută în 1871, trebuie să remarcăm că nici unul dintre cei doi biografi apropiaţi şi contemporani cu Conta nu au fost de fapt în Belgia, astfel încât relatarea privitoare la înscrierea lui Conta în "Internaţională” nu este confirmată de nici o sursă directă.

Singura referire explicită pe care o face Conta la socialism se produce într-o scrisoare din 26 septembrie 1877 către Livianu, unde face afirmaţia că este "un ultra-radical (socialist)” în raport cu Junimea care se declarase, într-un articol din Convorbiri literare, anti-radicalistă, dar după ce într-o scrisoare anterioară, din 20 iulie 1877, îi scria negru pe alb prietenului său Livianu: "este adevărat că şi tu faci parte din partidul [de] centru? Eu încă nu m-am înrolat în nici un partid. Sunt disponibil.”(Conta va fonda un an mai târziu la Iaşi, împreună cu un grup de prieteni între care şi A.D. Xenopol, Partidul Liberal Moderat.) Această mărturisire este extrem de importantă pentru că ea confirmă nu numai interesul său pentru politică, ci şi pentru că infirmă speculaţiile privitoare la "legătura sa cu cercurile socialiste din Iaşi”. De altfel, primele manifestări publice ale socialiştilor se petrec în 1881, când cercul socialist de la Iaşi din jurul revistei nou înfiinţate "Contemporanul” (Dr. Russel, I. Nădejde şi C. Mille) organizează manifestări publice legate de sărbătorirea unui deceniu de la Comuna din Paris, fiind arestaţi şi interogaţi de junimistul G. Panu care devenise (ca urmare a sprijinului lui C.A. Rosetti) prim-procuror al Iaşului şi care temporizează procesul. Conta avea la acel moment o opţiune politică clară, fiind la finalul unui mandat ministerial în cabinetul liberal condus de I.C. Brătianu.

Cu toate acestea, atât Mihai Eminescu în necrologul său ("după convingerile sale politice Conta era socialist, credea însă că nu e timpul venit, mai cu seamă nu în România, de a încerca realizarea unor asemenea idei”), cât şi Livianu ("înclin şi eu a crede că, sub raportul principiilor economice, dânsul se apropia mult de teoriile înaintate ale socialiştilor, dar cu privire la credinţele politice se depărta de ei”) pun în evidenţă o disponibilitate a lui Conta către analizele sociologizante, în acord firesc cu sursele pozitiviste ale gândirii sale. Însă activitate politică propriu zisă alături de vreo grupare socialistă este cert că nu a avut, iar plasarea sa printre precursorii mişcărilor muncitoreşti, socialiste, este evident o denaturare creată la noi sub presiunea propagandei comuniste postbelice şi a grilelor de lectură ideologice asupra istoriei filosofiei româneşti impuse de partidul unic.

Acest exemplu de apropriere a trecutului şi de rescriere a istoriei în acord cu cerinţele propagandei comuniste este, fără îndoială, benign faţă de manipulările grosolane ale istoriografiei ceauşiste care folosea "ficţiunea" pe scară largă, nu numai când era vorba de a oferi interpretări asupra a ceea ce astăzi este desemnat prin sintagma "trecut utilizabil", cât mai ales atunci când acest trecut trebuia inventat pur şi simplu. Dacă contrafacerile grosolane asupra "pedigree-ului revoluţionar al «Tovarăşului» şi «Tovarăşei»" au intrat totuşi în desuetudine astăzi (fără ca vreunul dintre autorii în viaţa ai respectivelor contrafaceri să fie supus oprobiului public!) dezbaterea istoriografică postcomunistă din România a fost bântuită de o mulţime de clişee şi făcături ale istoriografiei ceauşiste (continuată cu aplomb după 1990 de, între alţii, Florin Constantiniu, cel care a fost un fel de "Ilie Ceaşescu al regimului Iliescu") cum ar fi, spre exemplu: pretinsa dibăcie a lui Ceauşescu în politica externă (făcută de fapt de Maurer şi Corneliu Mănescu), sau caracterul " patriotic" al acţiunilor autonumitului mareşal Antonescu. Sau, vorba lui Dan Alexe, dacopatia galopantă, care tinde să devină azi un fel de pandemie de prostie. De aceea, lupta dintre adevăr şi ficţiune în istoriografia noastră este, încă, în plină desfăşurare!

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi director artistic al Fundaţiei Iaşi - Capitala Europeană a Culturii

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri